tag:blogger.com,1999:blog-4017856892882926602024-02-19T19:00:15.670+02:00Alexandru SolcanAlexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.comBlogger114125tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-21988636195914845172021-02-17T20:51:00.000+02:002021-02-17T20:51:33.495+02:00Facerea (Geneza) <p> …Împăratul
Estului i-a mângâiat pe cap și le-a spus: creşteţi, înmulţiţi-vă, băgați
zâzanie şi cârmuiți! Unul - pe stânga, altul - pe dreapta.</p>
<p align="left" class="MsoNormal" style="text-align: left;"><span lang="RO">Să mișune
totul astfel încât nimic să nu se schimbe.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Înjurați-vă,
scuipați-vă, bateți-vă, dar să nu-mi ieșiți din cuvânt! Eu v-am zămislit, eu vă
omor! <o:p></o:p></span></p>
<p align="left" class="MsoNormal" style="text-align: left;"><span lang="RO">Și a văzut
Creatorul că este bine. <o:p></o:p></span></p>
<p align="left" class="MsoNormal" style="text-align: left;"><span lang="RO">Și au fost
seri și au fost dimineți. În spațiul dintre Nistru și Prut lucrurile și-au urmat
cursul prestabilit…</span></p><p align="left" class="MsoNormal" style="text-align: left;"><span lang="RO"><br /></span></p>Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-76826739263609610792020-03-23T23:16:00.000+02:002020-03-23T23:16:55.006+02:00Apocalipsa din noi<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO"> </span><span style="font-size: 14pt;">Atât de blamați, oamenii ieșiți în stradă, mulți după
cumpărături de strictă necesitate, au un comportament cu totul deosebit, chiar
straniu. Sumbri, gârboviți, unii exagerat de vigilenți, alții totalmente
absenți, însă toți vinovați, purtând parcă pe umeri povara leprosului - un
tablou obscur cu o sută nuanțe de gri…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: 14pt;"> În acest
cadru, nasul începe a te furnica pentru un strănut, ochii îți sunt injectați cu
mii de țepe, iar o tuse involuntară se cere neapărat afară. Te simți virusat…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: 14pt;"> </span><span style="font-size: 14pt;">Repede
am făcut cumpărăturile necesare pentru a reveni în afara orașului, unde, și pe
timp de epidemie, viața decurge altfel.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: 14pt;"> </span><span style="font-size: 14pt;">Protejați-vă
sănătatea psihologică!!! Dacă aveți posibilitate, părăsiți orașul, străduiți-vă
să vă aflați cât mai aproape de natură!!!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-size: 14pt;"> </span><span style="font-size: 14pt;">Aveți
grijă de voi și de toți noi!</span></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<br />Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-50878362939514191922020-03-23T23:10:00.000+02:002020-03-23T23:10:14.177+02:00Din criză în criză sau haz de necaz<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO"> Chestia asta cu
statul acasă, absolut necesară, poate genera o altă criză. Specialiștii în
materie de stat acasă estimează către sfârșitul anului 2020 o explozie
demografică de proporții. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Astfel, ar fi bine ca autoritățile
de pe acum să creeze celule de gestionare a unei eventuale crize atât la nivel
național, cât și local pentru a încerca să controleze fenomenul încă de la
etapa conceperii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Stătătorii acasă, la rândul lor, ar
da dovadă de maturitate civică, dacă și-ar declara online fapta la primărie și
s-ar îngriji de pe acum să-și înscrie viitorii bebeluși la creșă sau grădiniță,
tot online, bineînțeles. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Doamne ajută!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: right;">
<span lang="RO">22.03.2020</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: right;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-19533540974744467032020-03-19T22:39:00.000+02:002020-03-19T22:48:45.360+02:00Noi suntem vaccinul!<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> Dragi prieteni, ce se întâmplă? Ne-a înfrânt
un virus elaborat s-au crescut, la preț redus, undeva în China? Am cedat așa
ușor? Ne-a intrat frica în oase? Ne-am lipsit de comunicare, ne-am încuiat în
case în speranța că va trece, că ne va ocoli. Ne retragem mâna dreaptă pornită
instinctiv pentru o strângere. </span>Facem pe noi și miroase urât… Virusul și mai
ales cei care stau în spatele acestei isterii triumfă!</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Capul
sus, dragii mei! Noi ce, suntem gata să cedăm fără luptă? Suntem niște perdanți?
Suntem niște cocoșați? Nu putem administra vitamine? Nu mai avem varză murată
în butoaie? S-a terminat, cumva, usturoiul? Nu mai avem vin din cel
de lasă urme pe pahar și pe buze? </span>Nu mai suntem gata pentru o confruntare
directă, la urma urmei? Nu cred!</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Capul
sus și pieptu-n față, vorba cântecului! </span><br />
<span lang="RO"> Vaccinul e în noi! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">P. S. Cei care seamănă panică, vreau să vă
liniștesc: nimeni nu va scăpa de acest virus! Unii poate chiar l-au învins deja, fără să-și dea seama. Important să ne întărim sistemul imunitar și
atenție mare la grupurile de risc. Dacă ne găsește leșinați de frică, virusul
se va distra pe bune cu noi.<o:p></o:p></span></div>
<div style="text-align: right;">
18.03.2020</div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-32956693047889305292019-03-25T14:22:00.000+02:002019-05-08T10:59:03.548+03:00Moldova postelectorală: clivaje întortocheate și scenarii fluide<br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> Alegerile
parlamentare din 24 februarie 2019 au devenit deja istorie lăsându-ne un
legislativ care va trebui să asigure o bună guvernare pentru următorii patru
ani. Nici o formațiune n-a obținut majoritatea necesară pentru a alege organele
de conducere ale legislativului și a instala un guvern, pe care ni-l dorim
eficient. Ce va urma? Ce majoritate vom avea? Unde mergem? În efortul de-a explica
situația postelectorală care s-a creat în Republica Moldova, ne vom axa în
calitate de obiect al studiului nostru, pe trei subiecți politici, cele trei
forțe principale care au ajuns în Parlamentul de la Chișinău, urmare a scrutinului
din 24 februarie 2019 și care pot fi pe rol de actori principali în eventualele
scenarii postelectorale: PSRM, PDM și Blocul ACUM. Vom urmări poziționarea
acestora pe eșichierul politic, pornind de la clivajele campaniei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Abordările strategice
ale formațiunilor politice prin prisma clivajelor, care polarizează electoratul,
ne vor servi drept criteriu la plasarea actorilor politici pe eșichierul
politic. Prezintă interes poziționarea celor trei forțe politice pe trei
subiecte, care au marcat ultima campanie electorală. Vom așeza aceste trei forțe
pe eșichierul politic în dependență de soluțiile oferite pe fiecare subiect în
parte. Această poziționare ne permite să înțelegem comportamentele actorilor în
dependență de interesele reale, nu cele declarate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">De menționat că, logica,
precum și practica comportamentului politic în constituirea coalițiilor,
recomandă stabilirea alianțelor cu forțele politice aflate în imediata apropiere </span><span style="text-indent: 36pt;">pe eșichierul politic</span><span style="text-indent: 36pt;">. Istoria abundă cu exemple când alianțele între
extreme sunt prevestirea unor vremuri tulburi pentru societate, iar în alte
cazuri, alianța cu o forță politică de pe partea opusă a eșichierului politic
poate fi fatală pentru protagoniști, mai ales pentru cei care nu au un suport
politic consistent.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Clivajul ideologic.</b> Să începem cu tradiționalul
clivaj ideologic. Trebuie să recunoaștem, această perspectivă nu ne este de
mare folos. Ideologiile politice în forma lor clasică nu mai reprezintă un
clivaj în campaniile electorale de la noi. Marketizarea politicii au
uniformizat sub aspect doctrinar programele electorale ale partidelor,
imprimându-le un vădit caracter populist. Dacă, totuși, vrem aplicăm acest
criteriu, atunci, ținând cont de prevederile programatice ale partidelor, de
afilierea la familiile de partide politice, de stereotipurile înrădăcinate, avem
următoarea poziționare de la stânga la dreapta: PSRM - PDM - ACUM. Dacă e să
pornim de la acest clivaj, logica comportamentului politic, după cum menționam
mai sus, impune în primul rând o alianță PSRM – PDM sau PDM – ACUM. Drept dovadă că, clivajul ideologic este
irelevant servește lipsa de deschidere pentru dialog între partidele, aflate în
imediata vecinătate pe eșichierul politic. Cei din Blocul ACUM nici n-au vrut
să discute oferta PD, iar cei de la PD, la rândul lor, au declarat că nu vor
negocia cu PSRM-ul. Prin urmare, nu clivajul ideologic determină acțiunile
actorilor politici de pe Bîc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Clivajul oligarhic.</b> Un alt subiect al
campaniei, cel mai mult vehiculat, mai ales de către opoziția extraparlamentară,
este tema luptei cu oligarhia și instituirea statului de drept. Totul ar fi
fost, cum spun basarabenii, „bine și frumos”, dacă cei care s-au plasat în
fruntea războiului cu oligarhia n-ar fi avut nimic cu oligarhii cei de ieri și
de azi, cei de la închisoare și cei refugiați peste hotare. Noi doar știm… Mai
mult decât atât, unii, chiar, au participat în multe proiecte comune ale
oligarhilor. În realitate, este vorba de un conflict dintre două grupări
oligarhice dintre care una este la guvernare, iar alta în opoziție. De
menționat că, la aceste două grupări au aderat mulți simpatizanți din vari
motive, unii mânați de frustrările personale, alții sau alăturat fiind
ademeniți de farmecul mesajelor populiste, pentru alții a contat poziționarea
actorului politic pe celelalte subiecte ale campaniei. Aceștia din urmă, ca
regulă, sunt mai flexibili în eventualitatea găsirii unui compromis, dar nu ei
constituie forța motrică a clivajului. Divergențele dintre principalii
protagoniști sunt atât de mari, încât problema se pune „sau-sau”, nici vorbă de
conciliere. Asta ne face să abordăm subiectul luptei cu oligarhia drept un
clivaj important al campaniei, care după cum vom vedea va avea un impact major
asupra scenariilor postelectorale. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Clivajul oligarhic,
mult mai important decât cel ideologic în actualul design politic de la
Chișinău, plasează PDM-ul și Blocul ACUM la extremele eșichierului politic, iar
PSRM-ul pe centru: PDM - PSRM – ACUM. Schema dată ne explică de ce cei de la
ACUM au respins din start propunerea venită din partea celor din PDM de-a
purcede la formarea unei majorități. Răspunsul era unul previzibil. Democrații,
beneficiind de mai multe mandate în parlament, având la conducerea unor
instituții importante din stat, persoane, votate pe când erau la guvernare, ar
fi fost în pole-position față de partenerii din ACUM. Nici tentația de-a ocupa
postul de premier nu i-a ademenit pe cei de la ACUM. Am remarcat cu toții că, reprezentanții
blocului ACUM au reacționat cu mai multă deschidere la propunerea PSRM-ului
de-a dialoga. A urmat un refuz, dar nu atât de categoric, invocându-se și cauze
de procedură: cum noi să mergem la sediul lor? Asta dă de înțeles că în altă
parte ar merge. În același timp, presa și a formatorii de opinie din dotarea blocului
ACUM au început să transpire din greu pentru a convinge că această alianță
poate avea loc, pedalând pe varianta unei alianțe tehnice. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Clivajul geopolitic.</b> Al treilea subiect,
care a marcat în mod constant politicul dintre Nistru și Prut, precum și actuala
situație postelectorală este clivajul geopolitic. Chiar dacă sunt voci care ne îndeamnă
să ignorăm geopolitica, să facem abstracție de clivajul dat, asta nu înseamnă,
însă că el nu există. Pornind de la acest criteriu, analizând nu doar
declarațiile, dar, mai ales, acțiunile celor trei subiecți politici, pe
spectrul de la est la vest avem următoarea poziționare: PSRM - ACUM - PDM.
Chiar dacă cei de la ACUM se declară proeuropeni, avem destule probe pentru a-i
plasa pe centru. E suficient să ne amintim de încercările de-a provoca,
împreună cu PSRM și PN a lui Renato Usatîi, alegeri parlamentare anticipate în
2015-2016, când toate sondajele dădeau câștig masiv partidei pro-ruse, a fost și
cunoscuta fază cu batista pe țambal, dar, mai important, - refuzul de-a vota
introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție. Componentele
blocului ACUM s-au pronunțat împotriva modificării constituționale, iar unii
deputații din PLDM și PL, care au refuzat să voteze integrarea europeană în
Constituție s-au regăsit, mai târziu, în blocul ACUM la ultimele alegeri
parlamentare. Nemaivorbind de eforturile depuse de liderii opoziției pentru a
convinge partenerii noștri de dezvoltare de-a sista suportul financiar pentru Republica
Moldova, știind foarte bine că problemele economice ale populației alimentează
nostalgiile și tendințele pro-rusești. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> Pornind
de la plasarea pe eșichierul geopolitic, pare firesc ca PSRM și PDM, aflate la
extreme au lansat invitații la negocieri către cei plasați pe centru, adică
către Blocul ACUM. Moscova îndeamnă pe cei din PSRM să meargă la o alianță cu Blocul
ACUM, iar partenerii occidentali, cum e și firesc, probabil, ar agrea, mai
degrabă, o coaliție ACUM - PDM. Din perspectiva acestu-i clivaj, alianța PSRM -
PDM, despre care atâta mult a vorbit opoziția, pare imposibilă. O asemenea coaliție
ar fi posibilă, doar dacă conducerea PSRM, ar ignora sugestiile Kremlinului și
s-ar deplasa spre centrul vectorului geopolitic. La moment, asta este greu de
imaginat, de altfel ca și apropierea PDM-ului de Moscova, mai ales, după ce
Kremlinul a lansat atâtea fumigene în adresa liderului PDM, Vlad Plahotniuc în
ultima campanie electorală. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> Ce
va urma, asta-i întrebarea? Vedem că cele trei forțe din parlament sau rânduit
pe poziția de centru care oferă mai mult câmp de manevră și posibilități de-a
atinge compromisul. Avem clivaje care se intersectează, determinând
comportamentele actorilor, care, deseori, pot surprindere chiar și pe cei mai
fideli adepții. Reieșind din analiza de mai sus, se conturează câteva scenarii
mai mult sau mai puțin fezabile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Scenariul 1.</b> <b>Alianța PSRM - ACUM.</b> O parte din blocul ACUM, mai ales componenta
PPDA (8 deputați), dar nu numai ei, sunt gata pentru o alianță cu PSRM. Matematic
asta arată astfel: 35+8+? = ? Dacă se găsesc numărul necesar de voturi (în
total, minimum 51), alianța se va produce. Va fi una formală sau tehnică, n-are
importanță. Partea vulnerabilă a acestui scenariu este că orice alianță cu
PSRM-ul, plasează această coaliția la cheremul Moscovei. La prima etapă aceasta
nu va fi atât de evident, probabil vor urma și reduceri de preț la gazul
importat. Kremlinul își va da arama pe față, dar o va face puțin mai târziu. Noi
știm asta. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Cum va fi privită o
alianță PSRM - ACUM de către electorat? Pare că cei din bloc s-au prins în
propria capcană: au tot vorbit de binomul Plohotniuc-Dodon și acum na, chiar ei
fac alianță cu PSRM. După cum menționam mai sus, motoarele de propagandă au
fost pornite și vor încerca să-și convingă electoratul că asta se face în
numele deoligarhizării sistemului. Urmează o altă țeapă aplicată cetățenilor
naivi și creduli, dar mai ales cetățenilor cu opțiuni unioniste, care au fost
îndemnați să voteze blocul ACUM. Dar, mă rog, n-ar fi prima țeapă aplicată de
politicieni propriului electorat. Desigur, o asemenea alianță trezește
neliniști la Bruxelles și Washington. Acum lideri PPDA și ACUM sunt preocupați
în a convinge colegii din familia PPE, asigurându-i că totul se face în numele
democrației. Știindu-i pe cei din PPE, având și precedente nu-i exclus că
aceștia îi vor crede. Mai greu va fi cu SUA, care are și expertiza necesară.
Vom vedea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Scenariul 2. Independenții + ??? </b>În
acest scenariu un rol important îl pot juca deputații independenți, cei din PP
„Șor” și deputații din alte fracțiuni, care nu-și doresc noi alegeri.<b> </b>Pentru a evita anticipatele, deputații
independenți pot face un apel către colegii săi din alte partide să formeze o
fracțiune care ar oferi suportul politic, necesar formării unei majorități.
Aceștia ar putea vota un program de guvernare fezabil, care ar permite
realizarea, fie și parțială, a promisiunilor făcute în campanie, iar asta le-ar
oferi șanse sporite la următoarele scrutine parlamentare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Oricare dintre cei
trei mari actori care au acces în Parlament ar putea opțiune adeziunea acestora.
Prin urmare, în acest scenariu sunt posibile mai multe distribuții. Depinde de programul
propus, capacitatea de implementare, puterea de negociere și convingere a formațiunii.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Inițiativa au
preluato reprezentanții Blocului ACUM. Pe
12 și 21 martie 2019 aceștia dau citire unor declarații cu privire la adoptarea
unui pachet de legi „pentru dezoligarhizarea statului”, în care se adresează tuturor
deputaților din Parlament cu îndemnul să voteze pachetul de legi și acte
legislative propuse de Blocul ACUM. Rămâne de văzut câți deputați vor susține
aceste inițiative. Pentru aceasta, probabil, va fi nevoie să creeze o
majoritate, care să asigure buna funcționalitate a Parlamentului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Celelalte 2
partide, PSRM și PDM, deocamdată, s-au adresat doar unor formațiuni aparte nu
și întregului corp legislativ. Varianta cu participarea PDM-ului, pare destul
de fezabilă. Având în vedere că din poziția de partid de guvernământ, PDM-ul, în
ultimii ani a inițiat mai multe proiecte ambițioase și au încercat să
dovedească că au potențialul necesar pentru a le implementa. PSRM-ul cu cele
mai multe mandate în Parlament, la fel, are șanse de-a forma o majoritate, cel
puțin matematic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Scenariul 3.</b> <b>Alianța PSRM - PDM</b>. Este posibilă, doar dacă dispare clivajul
geopolitic. Pentru moment nu este un scenariu realist. Despre asta am scris mai
sus.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="text-align: right;"> <b>Scenariul 4.</b> <b>Alegeri anticipate.</b> Vom avea anticipate? Rămâne de văzut. </span></div>
<div style="text-align: right;">
25.03.2019</div>
<br />Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-23828259140835608292018-06-30T21:11:00.000+03:002018-07-09T21:32:57.748+03:00„Deja vu” cu țepe<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Evenimentele din 7 aprilie 2009, de asemenea, au fost
precedate de niște alegeri – alegerile parlamentare. Pretextul a fost frauda
electorală. Voronin trebuia pedepsit pentru „samovolnicia”, care și-a permis-o în
relația cu Kremlinul, mă refer la respingerea planului Kozak, România - discreditată,
iar forțele democratice – compromise. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Acum, când <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>lucrurile cu greu, dar ușor încep să intre în
normalitate, când sistemul economic, cel financiar-bancar și cel social dau
semne de înviorare, lucru recunoscut de organismele financiare internaționale,
când sunt făcute publice schemele complicate care au dus la frauda bancară cu
implicarea mai multor factori importanți din Rusia - hop, apare iarăși o criză
politică pe motiv electoral. De data asta,<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>nemulțumirea față de decizia luată de magistrați este direcționată spre cei de la guvernare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Orice analiză elementară, care pornește de la banalul –
„cui convine?” - așează lucrurile la loc. Nu contează. Lumea este chemată la
protest. Se fac auzite și voci care instigă la violență. Printre organizatorii protestelor se regăsesc și protagoniștii evenimentelor din aprilie 2009. Alții
ațâță din culise și pe rețelele de socializare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Dacă planul va reuși, pe termen lung, știm cu ce se va
termina. Fiindcă a mai fost. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">La protest, sunt sigur, va fi multă lume bună, oameni
sinceri și de bună credință. Pe 7 aprilie 2009, de asemenea, ieșiseră multă,
multă lume bună...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Nu sunt de acord cu decizia instanțelor de judecată de a anula
rezultatele alegerilor primarului de Chișinău, însă, având în vedere considerentele enunțate, voi ignora protestul de
duminică, 1 iulie 2018, orele 14.00 din Piața Marii Adunări Naționale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">Mi-am
luat țeapa în aprilie 2009. Nu mai vreau încă una. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<br />Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-90050073424837251932018-04-20T09:06:00.000+03:002018-04-20T09:08:01.133+03:00Moldova și prietenii ei (Fabrika, 18.04.2018)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhIicQ8h_cGzjLC8XwoWLeuT8ppUpgQ1PeTO91ern-FJ_F0W8a-I2rCP517KqsSbRSDUFo9l4vEXQo-7Zb6MwfMpPkPIL8_-Uf2GR6sW4HMWT6KjSKtamX9r95MVXLBsqJcud_T_T3BQI/s1600/%25D0%25A1%25D0%25BD%25D0%25B8%25D0%25BC%25D0%25BE%25D0%25BA3.PNG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="414" data-original-width="770" height="172" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhIicQ8h_cGzjLC8XwoWLeuT8ppUpgQ1PeTO91ern-FJ_F0W8a-I2rCP517KqsSbRSDUFo9l4vEXQo-7Zb6MwfMpPkPIL8_-Uf2GR6sW4HMWT6KjSKtamX9r95MVXLBsqJcud_T_T3BQI/s320/%25D0%25A1%25D0%25BD%25D0%25B8%25D0%25BC%25D0%25BE%25D0%25BA3.PNG" width="320" /></a></div>
https://www.publika.md/emisiuni/fabrika_411_video_5056754.html#gallery<br />
<br />
<br />Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-17123767313374068452018-03-27T10:32:00.000+03:002018-03-27T10:32:42.704+03:00Iminența Unirii între actori și contexte<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Chiar
dacă toate se trag din 1812, ne vom referi la istoria recentă. Imediat după
declararea independenței, prins între pornirile imperiale ale Moscovei și
prudența Bucureștiului, Chișinăul a trebuit să se descurce cum a putut. La
început a fost „luna de miere”, iar Unirea părea undeva aproape. Mulți priveau
apariția statului Republica Moldova ca pe o măsură temporară de ieșire din
imperiul sovietic, urmând revenirea teritoriului între Nistru și Prut în
componența României. Dar nu a fost să fie. Ne-am împotmolit. Din start,
urmându-și scopurile geopolitice, imediat după ieșirea din URSS, Kremlinul ne-a
creat cea ce astăzi numim Transnistria.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Entuziasmul
cu Unirea n-a ținut mult. Deceniile de propagandă antiromânească și de
denigrare a tot ce este românesc, utilizate metodic de propaganda sovietică nu
aveau să treacă fără rezultate. Ușor, ușor, au început să ne macine grijile
cotidianului, apoi și deziluziile. Disperați și debusolați, am început să ne
risipim eforturile în discuții sterile despre limbă, alfabet, istorie. Sterile,
deoarece totul era evident. Mai puțin se vorbea despre viitor. La un moment
dat, a început să ne fascineze fraza: „Mergem înainte, că înainte era mai
bine!”. Între timp, am avut parte de un șir de sfidări ale diferitor înalți
demnitari de stat de la Chișinău la adresa Bucureștiului. După cum era și de
așteptat, toate acestea au trezit reticența Bucureștiului față de conducerea de
la Chișinău. Perioada comunistă, chiar dacă a înregistrat şi scurte intervale
de cochetare, ne-a îndepărtat și mai mult de România. Împovărat de propriile
griji și nevoi, înglodat în dezbaterile democrației în devenire, Bucureștiul
nu-i ardea de Chișinău. Clasa politică de peste Prut avea alte priorități,
parcurgând anevoios, și ea, treptele tranziției spre democrație.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Moscova,
în schimb, a fost omniprezentă în spațiul între Prut și Nistru. În afară de
tancuri, rachete și muniții, dislocate ilegal în raioanele de est ale țării,
necontrolate de autoritățile oficiale, Moscova și-a creat și întreținut în
permanență aici o masivă „coloană a cincea”, formată din deputați, demnitari de
stat, jurnaliști, formatori de opinie, exponenți ai societății civile. Prin
acapararea spațiului mediatic și informațional, Kremlinul și-a extins
controlul, practic, asupra întregii populații. Metodele erau cunoscute:
manipulare, corupere, șantaj etc. Știa ce știa un fost președinte a țării de pe
malul Bâcului atunci când afirma că, dacă adoptăm o lege a lustrației, rămânem
fără intelectualitate! În același timp, naivii de la Chișinău, de fiecare dată,
știind că Moscova nu crede lacrimilor, preferau varianta capului plecat,
crezând că poate, poate... Iluzii deșarte.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Odată
cu semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere, Moscova înțelegea că
pierde din terenul de altădată, de aceia încearcă cu orice preț să păstreze
acest teritoriu în orbita sa de influență. Noul context, pe lângă metodele
tradiționale și actorii vechi, necesita noi abordări. Spațiul dintre Nistru și
Prut devenise pentru strategii Kremlinului un veritabil poligon de testare și
aplicare a unui întreg arsenal de arme neconvenționale, devenite parte
componentă a ceea ce numim astăzi război hibrid. Trebuie să recunoaștem că au
făcuto cu multă abilitate. Astfel, picase bine o criză financiar-bancară, o
spălare masivă de bani, provocarea unor probleme economice prin aplicarea
diferitor embargouri. Toate acestea creau premizele unor nemulțumiri de masă și
terenul fertil pentru diferite populisme. De fapt, finalitatea era provocarea
alegerilor parlamentare anticipate, care urmau să instaleze masiv, în clădirea
de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 105, partida pro-rusă.</span><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="text-indent: 35.4pt;">În
urma unor eforturi masive, guvernului, instalat la Chișinău, la începutul
anului 2016, i-a reușit o stabilizare parțială a situației social-economice și
politice. Au fost restabilite relațiile cu organismele financiare
internaționale, au crescut încasările la buget, s-a stopat declinul economic.
Cel mai important, au fost evitate anticipatele, care, în acel moment, ar fi
fost fatale pentru parcursul european al țării. Astfel, planurile de
destabilizare a situației politice și schimbare a vectorului geopolitic au fost
dejucate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">În
acest timp, o parte a societății, adusă la culmea disperării a început să vadă
în Unire o soluție fezabilă pentru depășirea situației precare. Sondajele, care
tradițional indicau un procent al unioniștilor de circa 10 la sută, acum au
început să înregistreze o dublare sau chiar triplare a opțiunilor unioniste. Astfel,
tema Unirii a revenit pe agenda politică de la Chișinău, de data asta,
condiționată și de factori de ordin pragmatic. Deși, la etapa dată, opțiunile
pentru Unire sunt invers proporționale cu situația economică, România nu a stat
în expectativă, adoptând tactica „cu cât mai rău cu atât mai bine”, dar a fost
cel mai mare susținător a populației dintre Nistru și Prut, acordând suportul
economic, politic și moral.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Ce
va fi? Volens, nolens, subiectul Unirii va constitui una din temele electorale,
care va împărți opțiunile cetățenilor în viitorul scrutin parlamentar. Într-un
fel, aceasta îi va înviora pe cei de la PSRM, care sunt în pană de idei și teme
originale de campanie electorală. Cu toate că, sistemul electoral mixt, va
diminua, probabil, din scorul socialiștilor la viitoarele alegeri parlamentare,
judecând după ultimele sondaje, șansele lor rămân în continuare destul de mari.
Pe de altă parte, ținând cont că până la parlamentare n-a mai rămas atât de
mult timp, partida proeuropeană este mai dezbinată ca niciodată. Atunci când
revanșa devine un scop în sine, ea se transformă din factor motivațional
constructiv în unul distructiv, iar politica din arta posibilului, rezultat al
negocierilor și compromisului, se transformă în confruntare permanentă și autodistrugere.
Fără depășirea orgoliilor și a supărărilor, fără o coeziune și conjugare a
forțelor și, prin urmare, a eforturilor, eșecul partidelor proeuropene este ca
și garantat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Multă
lume comentează declarațiile recente ale unui cunoscut exponent al clasei
politice de la Chișinău, care afirmase că Unirea nu se va produce niciodată.
Cred că, nu ar trebui să le luăm prea tare în serios. Politicienii, deseori,
spun chestii în care ei singuri nu cred, dar o fac pentru că asta vor să audă o
parte din potențialii alegători. Toate guvernele care s-au perindat la Chișinău
de la independență încoace, cu mici excepții, au făcut tot posibilul pentru a
îndepărta Unirea. Iar, Președintele Voronin când mergea la București cu loturi
de vin, nu încerca să apropie Unirea, dar s-o îndepărteze. Unirea ca o năluca
băga în sperieți majoritatea din establishment-ul politic de pe malul Bacului,
făcându-l să acționeze în consecință. Cu toate acestea și astăzi Unirea rămâne
un deziderat, împărtășit de tot mai multă lume.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Imperiile
decad și pier, oferind șansă popoarelor. Popoarele evoluând devin națiuni.
Națiunile își edifică propriile state. Statele formează diferite uniuni, care
la rândul lor apar și dispar. Totul se schimbă, totul se transformă, vorba
filosofului. Doar sentimentul de aderență la un neam, la un popor, la o limbă
dăinuie în timp, iar cu el și tendința spre Unire. Acum, când marcăm Centenarul
Unirii, un lucru este clar, mai devreme s-au mai târziu, într-o formă sau alta,
Unirea se va produce, fiindcă reprezintă finalitatea firească a unui proces
obiectiv. Unirea este iminentă, fiindcă, de fapt, este vorba de ReUnire, mai
bine zis, de Revenirea Acasă!<o:p></o:p></span></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">25.03.2018<o:p></o:p></span></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<br />Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-34279761859652491122018-02-28T22:51:00.001+02:002018-02-28T22:51:54.265+02:00MOLDOVA, INTRE LUMI - Episodul 1<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="https://www.youtube.com/embed/nCmQDTIvqPg" width="480"></iframe>Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-91291030465396405942018-02-27T20:01:00.000+02:002018-02-27T20:01:48.157+02:00Tehnologiile manipulării sau scenarii pentru un detectiv cu amenințări<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO"> Preambul.</span></b><span lang="RO"> Începutul
nu prevestea neapărat un scenariu cu finalități manipulatorii. Acțiunea se
desfășoară în Parlament. Deputații sunt în ședință. La tribună iese un deputat,
din cei care fac asta foarte rar. Putea fi și o deputată. Nu dăm nume. Pentru
deputat (-ul; -a) respectiv(ă), politica nu reprezintă nici o profesie, nici o
vocație. El (ea), ca regulă, este un (o) profesionist(ă) în domeniul din care
vine (muzică, sport, agricultură, treburi casnice etc), dar, deseori, habar nu
are despre esența proiectelor ce se discută în comisiile parlamentare sau a
legilor ce se adoptă în forul legislativ. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Trebuie să recunoaștem că de prin `94 încoace
niciodată nu am dus lipsă de asemenea persoane alese. Apropo, acești deputați
nimeresc în Parlament, mai ales, pe liste de partid, în condițiile unui sistem
electoral proporțional, conform modelul existent până nu demult la noi. În
cazul sistemului uninominal, candidații vor trebui să „meargă în popor”, să
discute cu cetățenii, iar pentru asta trebuie să posede anumite cunoștințe, dar
și experiențe, ce țin, în primul rând, de gestionarea treburilor publice,
precum și abilități, cel puțin, elementare de comunicare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Tema
și personajele.</b> Dar, să revenim la subiectul nostru. În cazul dat,
este vorba de un deputat, care mai întâi de toate este un sportiv de
performanță, practicant al genurilor de arte marțiale, băiat bine făcut,
simpatic, dar fără deprinderi de comunicare în public. În plus, odată ce omul
iese rar la tribună, probabil a fost copleșit și de emoții. Una cu alta,
deputatul nostru, în luarea sa de cuvânt, în plenul forului legislativ a comis
mai multe gafe de exprimare în limba română.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">
Cum e și firesc în politică, oponenții n-au ezitat să-l taxeze și chiar să facă
haz pe seama acestuia. A excelat o doamnă deputat, de specialitate - profesoară
de română. Diferite site-uri de știri au făcut din asta eveniment, demonstrând
într-un fel ignoranța și lipsa de cultură generală a tânărului deputat. La
sigur, în subconștientul social se formaseră următoarea reprezentare: un tânăr
puternic și voinic, dar corigent la capitolul „exprimarea corectă” a fost
ridiculizat de o doamnă, care vorbește bine româna, dar slabă sub aspect fizic,
dacă e s-o comparăm cu tânărul deputat, bineînțeles. „Cum nu-i e frică?”, mai
în glumă, mai în serios, s-au întrebat retoric unii dintre concetățenii noștri.
Prin urmare, opinia publică deja era pregătită pentru ce avea să urmeze.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Intriga.</b> Părea
că evenimentul s-a epuizat. Dar, băieții ageri din opoziție au hotărât să dea
lovitura și să folosească incidentul pentru a denigra și mai mult imagina
deputatului, deși este clar că ținta nu era atât deputatul, cât partidul care
l-a promovat în Parlament. În acest scop sunt puse în mișcare mecanismele de
manipulare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">
Drept ipoteze pot servi două scenarii. Conform primului scenariu, experții în
manipulare din tabăra deputatei, fără ca aceasta să știe, pun la cale un apel
telefonic ce conține amenințări în adresa doamnei, știind bine că doamna va
face, cum e și normal, mare tărăboi din asta. Al doilea scenariu este mai uman.
Conform acestuia, doamna este prevenită că va fi sunată la telefon și
șantajată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Reflecții
pe marginea intrigii sau</b> <b>„Cui convine?”.</b> Asta-i
întrebarea. Puțin probabil ca amenințările telefonice să fi fost puse la cale
de către deputatul practicant de karate și kickboxing. Era la mintea cocoșului
să anticipezi că bănuielile vor cădea exact pe el. De aceea nu era în interesul
parlamentarului să se lanseze în amenințări telefonice. Mai ales, știind
năravul și caracterul doamnei, era previzibil și comportamentul acesteia.
Desigur, telefonul putea să vină și din partea unui susținător înflăcărat al
sportivului, fără știrea celui din urmă. Dar aceasta variantă pare și mai puțin
probabilă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">
Deznodământul.</span></b><span lang="RO"> Mai degrabă a fost aplicat unul
din cele două scenarii descrise mai sus. A doua zi, doamna declară că a fost
sunată și amenințată, iar site-urile, bloggerii, formatorii de opinie din
dotare au preluat știrea și au tirajat, „rugumat” și analizat „incidentul” cum
au putut. Imediat a fost alertată opinia publică, procuratura, ambasadele și
partenerii de dezvoltare. Cetățeanul credul, onest și cumsecade a compătimit-o
pe deputată și, în tăcere sau la un „păhar de vorbă” cu prietenii, l-a acuzat
pe sportivul dezlănțuit și tot partidul din spatele acestuia. Nu încape în
mintea unui om normal că ar putea fi mințit în asemenea hal...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> <b>Reflecții
din afara cadrului</b>. Scenariul mai presupunea că va fi inițiată o anchetă.
Timpul va trece. Investigațiile de acest gen, ca regulă, se termină fără nici
un rezultat. În memoria colectivă, însă, va rămâne asocierea persoanei sau a
formațiunii respective cu șantajul criminal.<o:p></o:p></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"> <b>Sfârșitul.</b> Asta-i
cam toată tehnologia. Primitiv? De acord! Dar, judecând după reacții o parte
din public chiar a luat amenințarea pe bune. Sper că băieții din regie au mers
pe cel de-al doilea scenariu și n-au stresat deputata, care, totuși, este o
doamnă. Mai ales că, a doua zi, sărbătoream Dragobetele, iar în această zi
băieții sărută, da nu sperie fetele.</span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><br /></span>Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-67100519187550732232017-11-08T20:44:00.001+02:002017-11-08T20:44:53.725+02:00Время нового политического проекта «Сильвия Раду» подошло...<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU"> </span><span style="text-align: center;">Время нового политического проекта «Сильвия Раду»
подошло...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Ну, кто же посмеет упрекнуть молдавское руководство в том, что на
национальной политической сцене не наблюдается появления новых лиц. Вот вам и
прямое тому доказательство. На этот раз, посредством столичной мэрии, на
политический Олимп взбирается госпожа Сильвия Раду. Облюбовав кабинет
генерального примара, который еще вчера кротко дышал в ожидании возвращения
своего прежнего квартиранта, Раду, с чьего-то высокого благословения,
беспрепятственно заняла его, что вкупе с последовавшей публичной реакцией,
доказывает, что она здесь всерьез и надолго.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Мне вспомнилось, как год назад госпожа Раду принимала участие в
президентской гонке. Однако, ее предпоследняя попытка попасть во власть стала
лишь частью массовки. Фаворитами тогда были другие люди. Многие это понимали, и
именно поэтому, мало кто воспринял ее появление всерьез.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Только теперь становится ясным, что в действиях демократов не бывает ничего
случайного, даже если речь идет о кандидате, у которого попросту нет никаких
шансов, как то и произошло в случае Сильвии Раду, во время президентских
выборов 2016 года. Прежде всего, определенное имя было необходимо освежить в
коллективной памяти, и во-вторых, в подсознании кишиневцев, это имя не должно
быть связано исключительно с компанией «Унион Феноса», сотрудницей которой
госпожа Раду была очень серьезный промежуток времени. Своеобразная перезагрузка
имиджа, если пожелаете, которой предстояло произвести соответствующий эффект, в
обозначенное время… Стратеги решили, что таковое уже настало.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Посредством кандидатуры Сильвии Раду, демократы попытаются поймать сразу
несколько зайцев. В первую очередь, в кресло генерального примара, пусть и
ВРИО, поместили настоящего технократа, не являющегося членом партии. Это именно
то, чего уже давным-давно желают граждане Кишинева. Вместе с тем, именно
кандидатура Раду зачётно вписывается в усилия, направленные на продвижение
женщин в политике. В настоящее время подобная тенденция в Молдове в тренде, и,
безусловно, пользуется поддержкой большинства представителей гражданского
общества. В тоже время, в Кишиневе более двух веков не было женщины во главе
городской администрации. А это уже что-то новое. И посему внимание к ней будет
особое, что в принципе и необходимо для начала политической карьеры. Тем
временем принести дополнительные дивиденды
Демпартии по плечу и самой Раду.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Возможно она попытается придать своей политической деятельности совершенно
новый имидж, имидж женщины в политике. Без попытки убедить всех, в том, что
является более мужественной чем мужчина, новому врио мэра предстоит осуществить
гигантский объем конкретной работы. И, принимая во внимание наличие
всеобъемлющей поддержки со стороны главного политформирования, венчающего
политическое сплетение руководства страны, есть смысл ожидать появления стоящих
и благоприятных для Кишинева проектов, что, в свою очередь позволит ей оказаться
в поул-позиции будущих избирательных
компаний, на занятом ей сегменте.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Естественно, что такие серьезные подвижки и изменения не могли остаться без
реакций и комментариев. И они последовали, как со стороны политиков, так и
представителей гражданского общества.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">В данном контексте было бы не уместным заявить, что появление Сильвии Раду
восприняли радостно, и с распростертыми объятиями. Отнюдь. И данная критика
была предсказуема. Одни сделали это чисто из соображений самосохранения, другие
по инерции зависти, третьи – ведомые обидами и разочарованием.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Все упреки, связанные с тем, что данное назначение стало возможным
благодаря лазейкам в законе, инициатором которого был никто иной, как Михай
Гимпу, «подогнавший» его специально под Дорина Киртоакэ, серьезно запоздали.
Все было сделано в стиле, который великий Монтескье назвал «духом закона»,
отталкиваясь в строгом соответствии с его буквой. Но, как известно в политике,
особенно в переходный период, существует возможность использовать нарушения,
существующие в рамках правовой базы, что зачастую создает разницу, обеспечивая
конкурентное преимущество.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Сегодняшние поведение оппозиции, отчасти выдает глубокое разочарование. В
то время как непримиримая оппозиция делает ставку на «просроченных» киллеров,
действующая власть внимательно просчитывает каждый шаг. Политический проект под
названием «Сильвия Раду» обладает реальными шансами на успех.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Принимая во внимание нынешнюю обстановку как внутри, так и вокруг самой
кишиневской мэрии, этот проект вряд ли способен стать обладателем статуса
«миссия не выполнима». В тоже время это прекрасно осознает и оппозиция, и
исключительно поэтому пытается противостоять. Однако, делает она это крайне
близоруко и безграмотно, больше реагируя на факты, чем предвосхищая ход
событий. Все это лишний раз доказывает, что политика, если подходить к ней как
к игре, выливается в шахматную партию, где победа зависит не от цвета фигур, а
от способности предугадать комбинации противника, и умении заглянуть на много
шагов вперед.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RU">Что бы ни говорили, какие выводы бы не делали, но сейчас мы находимся лишь
на старте создания нового общества, о котором так давно и беззаветно мечтали
все, демократическом и процветающем. Нам еще многому предстоит научиться, еще
больше сделать, не говоря уже о том, сколько раз придётся переступить через
себя. Главное сегодня это твердое и всеобщее осознание того, что Молдова
продолжает становиться иной.<o:p></o:p></span></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<span lang="RO"> </span><span lang="RU">Перевод с румынского - Рустама ОРУДЖАЛИЕВА<o:p></o:p></span></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<span lang="RU"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-11525430774758473792017-11-08T14:37:00.000+02:002017-11-08T18:23:21.060+02:00Proiectul politic „Silvia Radu”. Reflecții la cald<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În politica de pe
malurile Bâcului, prin ușa Primăriei Chișinăului, își face loc o doamnă -
Silvia Radu. A intrat și s-a stabilit direct în biroul primarului general al
capitalei. Judecând după reacțiile publice care au urmat, pare a fi o acțiune
neașteptată și inspirată. Ținând cont că este o candidatură agreată și
promovată de cei din Partidul Democrat, nu trebuie să fii profet ca să-ți dai
seama că este o mișcare cu bătaie lungă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Adevărat,
Silvia Radu a candidat și în ultima campanie pentru alegerile prezidențiale,
dar acolo a făcut doar figurație. Alții
erau protagoniștii. Mulți își dădeau seama de asta, de aceea puțină lume a
luat-o în serios. Acum realizăm că, în acțiunile democraților, nimic nu este
întâmplător, inclusiv participarea candidatului fără șanse, Silvia Radu, la
prezidențialele din 2016. Mai întâi de toate, numele respectiv trebuia
reactivat în memoria colectivă și, doi, în subconștientul chișinăuienilor acest
nume nu trebuia să fie legat în exclusivitate de societatea Union Fenosa, unde
doamna Silvia Radu a lucrat o lungă perioadă de timp. Un fel de resetare de
imagine, dacă vreți, care trebuia să dea efect la timpul potrivit. Strategii au
considerat că acest timp a sosit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Prin
candidatura doamnei Silvia Radu, încearcă să se prindă mai mulți iepuri. În
primul rând, în fotoliul de primar general, fie el și interimar, este adus un
tehnocrat, nu un membru de partid. Asta și-o doresc chișinăuienii de mai mult
timp. Totodată, candidatura doamnei Radu se pliază bine peste eforturile de
promovare a femeilor în politică. Această campanie este una la modă acum la noi
și este susținută cu ardoare de mulți reprezentanții ai societății civile.
Chișinăul nu a avut un primar-femeie de două secole. Este altceva. De aceea și
atenția va fi una pe măsură. Este tocmai ceea de ce este nevoie pentru un
început de carieră politică. În timp, Silvia Radu poate aduce plusvaloare oricărei
garniturii politice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Doamna
Silvia Radu, probabil, va încerca să-și asume o altă imagine a femeii în
politică. Fără a ține, neapărat, să ne convingă că este mai „bărbată” decât
bărbații, noul primar interimar va trebui să realizeze lucruri concrete. Având
susținerea principalului partid din arcul guvernării, este de așteptat că
Silvia Radu va veni cu proiecte benefice pentru Chișinău, iar acest fapt o va
plasa în pole position pe segmentul respectiv, în cursele electorale care urmează.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Am
urmărit și primele reacții. Ele au venit din partea politicienilor și a
societății civile. Nu putem spune că Silvia Radu a fost primită cu brațele
deschise. Pe departe. Criticile erau previzibile. Unii le-au făcut dintr-un
instinct de conservare, alții din invidie, ceilalți mânați de supărare și
frustrări. Printre acestea s-au auzit și voci raționale, care recunosc că au
fost folosite lacunele din cadrul legal. Cred că au dreptate. S-a făcut
abstracție de ceea ce Montesquieu a numit „spiritul legii”, mergându-se pe
litera ei. Totodată, reproșurile că această numire a fost posibilă grație
breșelor din „legea lui Ghimpu”, care a fost croită pentru primarul Chirtoacă,
sunt tardive. În politică, mai ales în perioada de tranziție, exact abilitatea
de-a folosi breșele existente în cadrul legal și face, deseori, diferența,
asigurând avantajul concurențial.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO">Acțiunile
opoziției trădează, pe alocuri, multă disperare. În timp ce opoziția
intransigentă mizează pe niște killeri ratați, guvernarea punctează cu fiecare
mișcare. Proiectul politic „Silvia Radu” are toate șansele să fie unul de
succes. La situația actuală din primăria capitalei, aceasta nici n-ar fi o
misiune imposibilă. Opoziția își dă bine seama de asta și de aceea încearcă să
se opună cum poate. Dar, deocamdată, o face foarte stângaci, reacționând, nu
anticipând lucrurile. Asta ne dovedește încă odată că politica, dacă e s-o
abordezi ca pe un joc, atunci este unul de șah, unde câștigă cel care gândește cu
multe mișcări înainte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="text-indent: 36pt;">Oricum,
suntem abia la începuturile edificării unei societăți pe care ne-o dorim
democratică și prosperă. Mai avem încă multe de învățat, foarte multe de făcut
și o duzină de orgolii de înfrânt. Cel puțin, un lucru pare să fie însușit de
toată lumea: cu fiecare zi, Republica Moldova devine alta.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<div style="text-align: right;">
<span lang="RO">06.11.2017</span></div>
<div style="text-align: right;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-30771318158676631902017-11-07T11:46:00.004+02:002017-11-07T11:46:53.306+02:00Жертвы киллера<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Господину Горбунцову круто повезло, однако нам с
вами похвастаться, увы, нечем. Киллер совершил дерзкий побег, вырвался на
свободу и занялся привычным для себя делом. Но, на сей раз, уже в виртуальном
пространстве, в прямом и переносном смысле. О подобном объеме работы он и
мечтать не мог. Народ, истосковавшийся по «жаренному», пытается решить шараду,
которая фактически давно таковой не является. Всё напряжение сосредоточено
сейчас вокруг главного и единственного вопроса: Кто заказчик? Сегодня у нас
имеются лишь два варианта ответа на данный вопрос, и каждый волен выбирать свой
собственный сценарий, соответствующий личным симпатиям, богатству воображения и
индивидуальным предпочтениям.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Многочисленные жертвы появились и в рядах актеров
молдавского политтеатра. Повергнутыми оказались даже отдельные лидеры. Одни,
более «темпераментные», потребовали массовых отставок. Другие - прямо указали,
кого именно необходимо «убрать». В политической жизни населения обоих берегов
реки «Бык», наметился новый раскол, на сей раз связанный с разногласиями в
вопросе авторства заказного убийства. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Рассматривая данный вопрос сквозь призму
созданного ажиотажа и высокого градуса интенсивности, с которым он
продвигается, не сложно предположить, что у него есть все шансы затмить даже
геополитическую тему. Остается лишь надеяться на то, что очередной раскол не
послужит толчком к появлению новоявленных политформирований, в то время как
некоторые, уже существующие, и прошедшие муки «натурализации», взрываются по
полной, без остатка, вкупе с собственным электоратом.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Вопрос политического разлада заслуживает более
серьезного анализа. На протяжении длительного промежутка времени, поведение
наших сограждан во время избирательной кампании, выдает их плохо скрываемую,
особую, мазохистскую любовь к киллерам. Начиная с 1990 года и по сей день,
вместе с приходом в нашу жизнь института демократических выборов, всякий раз мы
с дотошностью избираем киллеров. И практически никогда не ошибаемся. Неужели Вы
верите, что неумолимо приближающаяся очередная молдавская избирательная гонка
станет исключением..? Принимая во внимание происходящее сегодня в обществе,
надежд на это практически нет.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
После всего услышанного и увиденного в ходе
прошедшей недели, плюс, пережитое, в течение доброго промежутка времени
новейшей истории РМ, все известные гангстерские киношедевры, типа «Крестного
отца» или «Однажды в Америке», по сравнению с молдавской действительностью
кажутся лишь детскими сказками, рассказываемыми заботливыми родителями, на сон
грядущий.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Наша "суровая" реальность всегда
побеждала голливудские грёзы. Аль Пачино, Роберт Де Ниро, Майкл Дуглас, или
даже соблазнительнейшая Шерон Стоун -
все они просто «нервно курят», в густой тени национальных «героев»
Молдовы, для которых фантазии американских продюсеров не более чем жалкая
попса...<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Под звуки ноябрьского шума листвы, растревоженной
ветрами скандальных разоблачений, уже вряд ли кто-либо удивится, если, станет
известно что ответственность за преступление, совершенное заточённым в
румынской тюрьме киллером, возьмет на себя группировка ИГИЛ…<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
И ежели только это окажется правдой, то держитесь
господа джихадисты! Я вам не позавидую...<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Молдавский народ, впрочем, как и его политики,
никогда вам этого не простят!</div>
<br />
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<span lang="RO"> </span><i>Перевел с румынского языка Рустам
ОРУДЖАЛИЕВ</i>.<o:p></o:p></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-84797674454742062422017-11-04T22:22:00.000+02:002017-11-17T20:43:10.437+02:00Victimele killerului<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Gorbunțov a
scăpat, nu și noi. Killerul a evadat din celulă. Văzându-se în libertate,
ucigașul a început să provoace victime, în rețea. La propriu și la figurat.
Tipul nici nu bănuia câte jertfe poate face. Cei mulți, dornici de senzații
tari, încearcă să dezlege intriga. De fapt, deznodământul pare a fi clar. Tot
suspansul rezidă în răspunsul la întrebarea: cine a comandat? Deocamdată ni se
oferă doar două variante. Fiecare își alege scenariul după imaginație, simpatie
și chip. Unicul lucru de care este nevoie - să ai la îndemână telecomanda sau
mausul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Avem, deja,
victime și în rândul clasei politice. Au fost răpuși și unii lideri politici,
mai bine zis, politicieni. Cei mai nerăbdători, chiar, au cerut demisii în
lanț. Alții arată direct cine trebuie executat. În politica de pe malul Bâcului
se prefigurează un nou clivaj: cine a comandat? Judecând după forfota creată și
intensitatea cu care se promovează, clivajul comanditarului de asasinat, acesta
îl poate eclipsa chiar și pe cel geopolitic. Sperăm că, de data asta, clivajul
nu va duce la apariția unor noi formațiuni politice, odată ce, unele partide,
deja înregistrate, exploatează la maximum, până la epuizare, atât subiectul,
cât și electoratul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Chestia cu
clivajul politic trebuie luată în serios. De-a lungul timpului, comportamentul
electoral al cetățenilor noștri trădează o dragoste masochistă pentru killeri.
Din 1990 încoace, odată cu instituirea și la noi a democrației electorale, de
fiecare dată ne alegem, cu multă meticulozitate, killerul. Încă nu am dat
niciodată greș. Credeți că următoarele alegeri vor fi o excepție? Judecând după
ce se întâmplă în spațiul public, slabă nădejde.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">După toate cele
văzute și auzite zilele acestea, dar și trăite de-a lungul anilor, filmele cu
gangsteri și mafioți, cum ar fi „Nașul” sau ceva de genul „A fost odată în
America”, par povești de adormit copii. La noi totdeauna viața a bătut filmul.
Unde-s Al Pacino, Robert De Niro, Michael Douglas sau chiar seducătoarea Sharon
Stone, pe lângă protagoniștii noștri, care nu joacă în filme, ci sunt pe bune?</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="text-indent: 35.4pt;">Acum, după toată
această mare forfoteală, să ne imaginăm că, ISIS își revendică comanda
asasinatului mult discutat. Iată, o asemenea umilință, mulțimea indignată și
politicienii ei nu le vor putea ierta niciodată militanților jihadiști.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="text-indent: 35.4pt;"><br /></span></div>
</div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-43065407522961904422017-05-23T22:08:00.000+03:002017-05-23T22:08:56.946+03:00În căutarea unui sistem electoral adecvat (VII). Designul mixtului<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Consensul mixt.</b> După dezbateri aprinse,
învinuiri reciproce și proteste, Parlamentul pare să fi găsit consensul necesar
în problema modificării sistemului electoral. Votarea celor două proiecte – ale
democraților și socialiștilor – și decizia de a le comasa s-a soldat cu un
document relativ nou, publicat recent pe site-ul parlamentului. La bază a fost
pus modelul propus de socialiști, adică sistemul mixt, cu 50 de deputați aleși
pe liste de partid, într-o singură circumscripție națională, restul, de 51 de
deputați, urmând să fie aleși în circumscripții uninominale, cu aplicarea sistemului
plural, adică într-un singur tur.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Cum e și
firesc într-o democrație, putem fi pro sau contra proiectului comasat.
Caracterul politic al subiectului discutat presupune, prin definiție, existența
anumitor interese, care vor determina adoptarea deciziei finale. Important e să
fie respectate principiile și rigorile democratice. Reprezentanții unei părți a
opoziției se opun, în continuare, modificării sistemului electoral, optând doar
pentru o îmbunătățire cosmetică a celui existent. Cu toate acestea, faptul că
varianta comasată este rezultatul votului a 74 de parlamentari, din cei 101, ne
dă motiv să vorbim de un consens suficient de larg. Consensul a îmbrăcat haina
sistemului electoral mixt, în varianta publicată pe site-ul parlamentului.
Urmează să fie dezbătută, definitivată, trimisă pentru expertiză la Comisia de
la Veneția și, în cele din urmă, adoptată.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Mixtul comparat.</b> Pentru discuțiile și
dezbaterile care vor urma pe marginea proiectului publicat, considerăm oportună
abordarea comparată a elementelor-cheie care se conțin în proiectul publicat.
Ne vom limita la prevederile sistemelor electorale mixte din Lituania, Ungaria
și Ucraina, considerându-le ca fiind relevante și comparabile cu varianta
comasată, propusă spre discuție. Afirmând asta, plecăm, mai ales, de la
realitățile noastre și de la similitudinea cu problemele și provocările prin
care au trecut sau mai trec societățile din țările respective. Proiectul
comasat de sistem electoral, prezentat în Parlamentul de la Chișinău, este, în
mare parte, asemănător actualului model de alegere a deputaților în Rada
Supremă din Ucraina, în baza căruia s-a desfășurat doar un singur scrutin – cel
din 26 octombrie 2014. Totodată, în fiecare dintre aceste țări mixtul își are
propriul design, iar acest fapt ne poate oferi sugestii pentru elaborarea
documentului final.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Proporțiile mixtului.</b> Sistemul
electoral mixt, după cum se știe, este un hibrid constituit din combinația
celor două formule aplicate în selectarea corpului legislativ: majoritară și
proporțională. De menționat că, în cazul proiectului comasat – dar și în țările
despre care discutăm – proporția este de 50/50, cu excepția Ungariei, unde se
alocă și mandate compensatorii. În practica internațională sunt folosite și
alte proporții. În Japonia, de exemplu, este aplicată formula 60/40, adică 60
la sută din deputați sunt aleși în
circumscripții uninominale, iar 40 la sută – pe liste de partid. Aplicarea
proporției date în cazul Republicii Moldova ar reduce mărimea unei
circumscripții uninominale de la cca 60 de mii de alegători la 50 de mii, fapt
care ar facilita apropierea deputatului de alegători.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Formula majoritară.</b> Varianta
proiectului comasat prevede că, în circumscripțiile uninominale, alegerile au
loc într-un singur tur. Cu alte cuvinte, pentru a fi ales, este suficientă doar
o majoritate simplă de voturi. Această metodă a fost aplicată și la ultimul
scrutin parlamentar din Ucraina. Teoria spune că alegerile majoritare cu un
tur, în care se aplică majoritatea simplă, provoacă votul strategic. Alegătorul,
dacă nu dorește să-și irosească votul, este constrâns din capul locului să-și
concentreze opțiunea asupra candidatului cu șanse, fiind astfel determinat
să-și exprime preferințe „calculate”, mai conştiente, în orice caz.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
În Lituania și
Ungaria, la alegerile în circumscripțiile uninominale, câștigătorul va trebui
să acumuleze majoritatea absolută, iar aceasta presupune, în cazul unor
circumscripții, organizarea turului doi de scrutin, la balotaj fiind admiși
doar primii doi candidați: cei mai bine plasați în primul tur. Uninominalul cu
două tururi complică procesul de organizare a alegerilor și mărește costurile.
Sub aspect politic, însă, „sistemul dublului tur de scrutin este un sistem în
sine” (G. Sartori). În primul tur, alegătorii își exprimă primele lor
preferințe: se comportă, de fapt, ca în
sistemul proporțional. Înțelegerile dintre partide în favoarea candidaţilor
puternici se realizează numai între tururi şi au o valoare mai mult tactică. De
regulă, sunt penalizate extremele, creându-se premisele necesare deplasării
politicului spre centru, ceea ce avantajează crearea unui cadru stabil de aplicare a politicilor.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Votul proporțional.</b> Proiectul comasat
prevede desfășurarea alegerilor într-o singură circumscripție plurinominală, pe
liste de partid, numită circumscripție națională. Cu alte cuvinte, ceilalți 50
deputați vor fi aleși prin aplicarea modelului actual de alegere a celor 101
parlamentari. În Lituania și Ucraina, de asemenea, votul proporțional se
organizează într-o singură circumscripție națională. În Ungaria, sistemul
proporțional se aplică prin împărțirea țării în 20 de circumscripții plurinominale.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
De menționat
că, în majoritatea statelor unde se folosește sistemul proporțional pur, țara
este împărțită în mai multe circumscripții plurinominale. Acest fapt exclude
existența doar a unei sau, în cel mai bun caz, a câtorva personalități notorii,
a căror imagine publică le permite să joace rolul de locomotive electorale,
trăgând după sine, în Parlament, persoane mai puțin cunoscute și, ca atare, mai
puţin credibile. Existența mai multor circumscripții plurinominale le impune
partidelor, ca primordială, problema calității listelor electorale în toate
circumscripțiile, inclusiv înaintarea unor reprezentanţi ai elitelor locale. Ne
adjudecăm astfel şi un factor obiectiv pentru atragerea și promovarea – de
către partide, asta trebuie subliniat – a persoanelor competente și integre.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Listele electorale.</b> Proiectul comasat
prevede liste blocate. Trebuie menționat că, în condițiile unei singure
circumscripții naționale, impactul votului preferențial asupra calității
corpului legislativ este minim, deoarece în opțiunile alegătorilor se vor
regăsi aceleași 2-3 persoane, care vor aduce în Parlament o listă plină cu
anonimi. Proiectul mai propune ca persoana inclusă în lista de candidaţi pentru
alegerile în baza circumscripţiei naţionale să poată candida și într-o singură circumscripţie
uninominală, din partea aceluiaşi concurent electoral sau în calitate de
candidat independent. Spre deosebire de proiectul înregistrat în Parlamentul de
la Chișinău, legislația din Ucraina stabilește că, la alegerile în Radă, o
persoană poate candida doar pe lista de partid sau într-o circumscripție
uninominală. Varianta ucraineană pare mai potrivită pentru noi din aceleași
considerente: reduce rolul „locomotivelor electorale” asupra rezultatului final
și stimulează preocuparea partidelor pentru calitatea listelor de candidați în
general.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
În proiectul
comasat se mai stipulează alocarea unui anumit număr de mandate parlamentare în
baza votului majoritar uninominal: atât pentru cetățenii din localitățile din
stânga Nistrului, cât și pentru persoanele din afara țării. În Ucraina, conform
unei decizii a Curții Constituționale de la Kiev, cetățenii ucraineni aflați
peste hotare nu pot vota pentru candidații majoritari. Prin urmare, aceștia
primesc un singur buletin de vot: doar pentru circumscripția națională.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Pragul electoral.</b> Votul proporțional
presupune existența pragului electoral. Proiectul comasat păstrează actualul
prag electoral, adică 6% pentru un
partid sau o organizație social-politică, 9 % pentru un bloc electoral format
din 2 partide sau organizaţii social-politice și 11%, pentru un bloc electoral format din 3 şi
mai multe partide sau organizații social-politice. În Lituania, partidele
participă la procesul de distribuire a mandatelor care rezultă din scrutinul de
listă, doar dacă depășesc pragul de 5% din voturile exprimate de alegători (7%
pentru coaliții). În Ucraina și Ungaria pragul minim pentru partide, de
asemenea, este de 5 la sută din voturile valabil exprimate. Consider oportună
pentru Republica Moldova micșorarea pragului electoral până la 5% pentru
partide și 7% pentru coaliții. Aceasta ar spori gradul de reprezentativitate a
sistemului electoral, în genere cam diluat, printr-o eventuală adoptare a
variantei mixte.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b>Despre statutul deputatului.</b> Ținând
cont de specificul alegerilor în cadrul circumscripțiilor uninominale şi spre a
evita desfășurarea unor alegeri parțiale, care, evident, implică o serie de
costuri și eforturi suplimentare, considerăm oportună abordarea, în cadrul
dezbaterilor și a subiectului cu privire la modificarea art. 3 (b) din Legea
despre statutul deputatului în Parlament, care ar exclude prevederea despre
incompatibilitatea mandatului de deputat cu funcția de membru al Guvernului.
Astfel, ca în cazurile Marii Britanii și României, parlamentarii noștri ar putea
să facă parte din executiv fără a-și pierde calitatea de deputat.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="text-indent: 35.4pt;">Păcat, totuși,
că o parte a opoziției s-a autoexclus de la discuțiile constructive privind
modificarea sistemului electoral. Este evident că doar o simplă îmbunătățire a
formulei electorale existente nu este soluția suficientă pentru revitalizarea
actualului sistem politic de la noi. Plusvaloare în dezbaterile legate de
identificarea unui sistem electoral potrivit ar fi adus, de exemplu, înaintarea
în Parlament a unui proiect de sistem electoral proporțional, dar total diferit
de cel care se aplică acum, și anume un sistem proporțional cu mai multe
circumscripții plurinominale. Despre asta, însă, vom putea discuta abia, după,
cel puțin, un ciclu electoral, dacă va fi voință politică, desigur.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-24508780267362831822017-04-06T12:44:00.001+03:002017-04-06T12:44:40.042+03:00R. Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (VI)<h3 style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">6. Exerciții de
matematică politică</span></b></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Cum
ar trebui construit acel sistem electoral, care ar produce cea mai bună
reprezentare a preferinţelor tuturor cetăţenilor şi ar conduce la cele mai
adecvate politici publice şi aranjamente instituţionale? Este o întrebare la
care încă din anii 40-50 a secolului trecut încercau să găsească un răspuns
reprezentanții teoriei alegerii sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b><span lang="RO">Există oare un sistem
electoral, corect matematic şi fezabil politic?</span></b><span lang="RO"> Cei
interesați de problemă au încercat să găsească soluția prin plasarea
subiectului la hotarul dintre științele sociale și cele exacte, apelând la
perspectiva matematică. În 1951, economistul și politologul Kenneth Arrow
(apropo, descendent din evrei români din părțile Iașului), laureat al Premiului
Nobel, a demonstrat că un sistem electoral ideal este imposibil din punct de
vedere matematic. În teoria alegerii sociale, „Teorema imposibilității lui
Arrow” (sau „Paradoxul lui Arrow”) afirmă că nu există o formă democratică de
votare, care să permită o alegere socială tranzitivă și rațională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Însușind,
de data asta, și din perspectiva științelor exacte, că nu există sisteme
electorale bune sau rele, ci potrivite sau mai puțin potrivite, este binevenită
o analiză a experienței acumulate de alte state. Or, mintea noastră, dacă nu
compară, nu judecă, spunea Alexis de Tocqueville. De aceea, ne vom opri la
unele exemple relevante, din punctul nostru de vedere, și care merită toată
atenția în preocuparea de a modifica sistemul electoral existent la noi. Vom
examina experiența Estoniei, Olandei Germaniei și Lituaniei. Alegerea este
motivată de referințele care se fac la sistemul electoral dintr-o țară sau
alta, precum și de aprecierile care se regăsesc în literatura de specialitate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b><span lang="RO">Estonia și Olanda</span></b><span lang="RO">. Deseori, în spațiul public se aduce drept exemplu sistemul electoral
din Estonia. În această țară, ca și la noi, sunt 101 deputați, aleși prin
aplicarea unei formule proporționale. Acolo, însă, întreaga țara nu este o
singură circumscripție plurinominală, precum la noi, dar este împărțită în 11
circumscripții plurinominale, iar estonienii își exprimă opțiunea prin vot
preferențial obligatoriu. Alegătorul, primind buletinul de vot, va scrie pe el,
în mod necesar, numărul de ordine doar al unui candidat care concurează în
circumscripția respectivă. Sunt aleși candidații care au obţinut un număr de
voturi mai mare pentru numărul de mandate ce revin circumscripţiei respective.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">La
etapa a doua a distribuiri mandatelor pentru fiecare partid politic, se
realizează o listă de candidaţi la nivel naţional, care sunt dispuşi în ordinea
descrescătoare a voturilor acumulate. Toate voturile obţinute în cele 11
circumscripţii se însumează pentru fiecare partid în parte, pragul electoral
constituind 5% din voturile valabil exprimate. Pe baza sumelor obţinute,
aplicându-se algoritmul d'Hondt, modificat, se stabileşte numărul de mandate
„compensatorii”, ce revin fiecărui partid. Acestea sunt atribuite candidaţilor
în ordinea în care ei figurează pe listele naţionale, făcându-se abstracţie de
candidaţii care au obţinut deja mandate la nivelul circumscripţiilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Unii
fac trimitere la modelul Olandei, unde, pentru Camera inferioară a
legislativului, se aplică, de asemenea,
un sistem de reprezentare proporţională, cu scrutin de listă şi vot
preferenţial, doar că este organizat la nivelul unei singure circumscripţii,
care este întreg teritoriul ţării. Alegătorul votează o listă de candidaţi,
având posibilitatea să acorde un vot preferenţial unuia dintre candidaţii de pe
lista respectivă. De fapt, modelul olandez nu se prea deosebește de cel care
funcționează astăzi în Republica Moldova. De aceea, aplicarea sistemului
olandez în condițiile noastre ar însemna, practic, o mimare a schimbării, iar
carențele actualului sistem electoral de la noi se vor regăsi cu prisosință și
în „noul” sistem electoral, de data asta „modificat”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b><span lang="RO">Germania</span></b><span lang="RO">. Foarte apreciat este sistemul electoral german, care este numit, pe
drept cuvânt, „proporțional personalizat” (Nohlen, Kaase). Unii teoreticieni
califică sistemul electoral german, aplicat în alegerile pentru Bundestag, ca
unul semi-mixt, deoarece „este majoritar-proporțional la intrare, dar nu și la
ieșire” (Sartori). Această variantă se caracterizează prin faptul că alegătorii
dispun de două voturi, unul pentru un candidat din circumscripția sa
electorală, ales într-un scrutin majoritar, într-un singur tur, celălalt –
pentru scrutinul proporţional. În primul caz, alegătorul votează un candidat
concret, iar cel de-al doilea – o listă de partide.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Rezultă
două categorii de mandate: obținute în fiecare circumscripţie şi alese pe
listele naţionale ale fiecărui partid. Numărul circumscripțiilor uninominale
constituie jumătate din numărul total al parlamentarilor. Restul de 50% din
mandate se alocă fiecărui partid proporțional numărului de voturi oferite
pentru lista partidului. Decisive sunt rezultatele obţinute în scrutinul
proporţional, acestea funcţionând ca etalon al reprezentării în fiecare
circumscripţie. Astfel, sistemul electoral german introduce în cadrul unui
sistem proporțional caracteristici ale sistemului uninominal, îmbinând
avantajele ambelor, prin aceasta eliminând unele dezavantaje si efecte negative
ale sistemului majoritar uninominal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<b><span lang="RO">Lituania.</span></b><span lang="RO"> Merită toată atenția sistemul electoral aplicat în Lituania. În
această țară, sistemul electoral este unul mixt. Din cei 141 parlamentari, 71
sunt aleşi în circumscripţii uninominale, iar alții 70 sunt aleşi pe liste,
într-un scrutin desfăşurat la nivel naţional într-o singură circumscripţie
electorală. Alegătorul primeşte două buletine de vot: unul, pentru
circumscripţia uninominală şi unul, pentru circumscripţia plurinominală
(naţională). Alegătorul poate să intervină în lista candidaților pentru
circumscripția uninominală şi să stabilească o altă ordine pentru candidaţi,
având dreptul de a exprima voturi „preferenţiale” pentru maximum cinci
candidaţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Dacă
din însemnările alegătorului pe buletinul de vot nu rezultă clar cui îi sunt
adresate voturile preferenţiale, votul rămâne valabil, dar se ia în considerare
ordinea propusă de partid. La nivelul circumscripţiei plurinominale, alegerile
se consideră valide, dacă la ele participă peste un sfert din numărul total de
alegători. Mandatele se distribuie partidelor în mod proporţional, fiind
repartizate între candidaţii aceleiași liste în dependență de punctajul
obţinut.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">În
Lituania pragul electoral pentru partide în cadrul scrutinului de listă este de
5% din voturile exprimate de alegatori și de 7% pentru coaliţii. Dacă, după
aplicarea pragurilor, alegătorii ar urma să fie reprezentaţi în Parlament
într-o proporție mai mică de 60% din cei care s-au prezentat la urne, atunci
partidul cu cele mai multe voturi din cele aflate sub prag, câştigă dreptul de
a participa la distribuirea mandatelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Realizând
că, din punct de vedere matematic, niciun sistem electoral nu este perfect,
multă lume interesată – de la savanții teoreticieni la politicienii pragmatici
– este preocupată să identifice un sistem electoral dacă nu ideal, atunci măcar
funcțional, capabil să favorizeze constituirea unei clase politice formate din
personalități competente, integre și reprezentative, servind, la rândul său,
drept suport real pentru o bună guvernare. Ținem să amintim că „niciun sistem
electoral nu este mai bun în mod absolut și permanent”, iar decizia în favoarea
unui sau altui model, chiar dacă va rezulta din calcule, inclusiv matematice,
va fi una politică și trebuie tratată ca atare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-52180121963338247912017-04-01T22:20:00.000+03:002017-04-03T10:31:15.972+03:00Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (V)<h3 style="text-align: center;">
5. Sistemul mixt</h3>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Sistemul
electoral, aplicat atât în variantele sale majoritare, cât și proporționale,
cunoaște, după cum am văzut, o sumedenie de forme și modele. Analizate
separat, fiecare dintre ele au punctele lor tari, dar și vulnerabilitățile
iminente. În esență, efectele formulei electorale aplicate depind de
circumstanțele concrete de timp și de loc. Din preocuparea de a prelua tot ce este
mai bun de la fiecare din sistemele menționate a apărut sistemul mixt. Cu toate
că unii teoreticieni nu consideră sistemul mixt ca unul separat, dar în funcție
de gradul de mixare a celor două componente, acesta se regăsește în practica
multor state, de aceea trebuie luat în calcul.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Sistemul
electoral mixt încearcă să combine în forme diferite atât votul majoritar, cât
şi reprezentarea proporţională. În principiu, acest sistem presupune alegerea
unei părți a deputaţilor în circumscripții uninominale cu vot majoritar, iar a
celeilalte părți – în circumscripții plurinominale, cu aplicarea unei metode
proporționale. Fiecare alegător are la dispoziție două voturi: unul, pentru un
candidat concret din circumscripția uninominală, iar celălalt, pentru o listă de
partid. Luând în calcul variantele existente sisteme majoritare și
proporționale, menționate în textele precedente, putem schița conturul unui
eventual sistem mixt, adaptat la realitățile din Republicii Moldova.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Jumătate din
numărul deputaților în parlament sunt aleși în baza unui sistem proporțional cu
liste de partid „deblocate”, adică închise sau deschise. Prin această metodă
cetățenii aleg 51 de deputați într-o singură circumscripție plurinominală.
Amintim că, în cazul listelor închise, partidele vin cu o ordine prestabilită a
candidaților, pe care alegătorul o poate modifica, iar, când listele sunt
deschise, ordinea plasării candidaților este determinată de alegător. Această
formulă ar putea avea, cel puțin, un impact dublu asupra politicului. Pe de o
parte, sistemul proporțional, chiar și înjumătățit, ar păstra pentru partidele
politice calitatea firească de actor principal al procesului politic. Pe de
altă parte, în ambele variante de liste (închise/deschise), când alegătorul va
putea influența locul pe listă al candidaților propuși, este de așteptat că, în
mare parte, aceasta va spori calitatea și competența celor aleși, iar de aici
și gradul de eficiență și mobilitate a partidelor politice.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Ceilalți 50
deputați urmează să fie aleși în circumscripții uninominale cu vot majoritar,
în două tururi, adică absolut. Mărimea circumscripția electorale în comparație
cu un sistem majoritar absolut va crește dublu și va număra circa 60 mii de
alegători. Pentru a trece din primul tur, un candidat va avea nevoie de peste
30 mii de voturi. În aceste condiții, accederea în Parlament, cu ajutorul
exclusiv al resurselor financiare, va constitui mai degrabă o excepție decât o
normă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Mai mult,
candidații din circumscripțiile uninominale, în marea lor parte, după cum ne-o
demonstrează practica internațională, vor prefera suportul partidelor politice,
solicitând nominalizarea și susținerea de către acestea în cadrul
circumscripțiilor prin tot ce înseamnă „promovare electorală”. Totodată,
candidații aleși în circumscripții uninominale, chiar și cu susținerea
partidelor, vor dispune de mai multă legitimitate de a-și susține punctul de
vedere în adoptarea unei decizii, în cadrul fracțiunilor din care vor face
parte ulterior. Dar, principalul, vor fi persoane în fond integre, competente,
carismatice pentru care „politica este o profesie și o vocație”, vorba lui Max
Weber.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
În mod
ipotetic, în urma aplicării sistemului mixt, vor avea de câștigat atât
cetățenii, în particular, prin apropierea deputatului de alegător, cât și
regimul democratic, în general, prin afirmarea partidelor politice în calitatea
lor definitorie de sisteme politice deschise. Acesta ar crea oportunități
pentru o reconfigurare reală a spațiului public de la noi și ar crea premise
pentru formarea unei culturi politice participative și a unei elite politice
responsabile.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Avantajele
sistemelor electorale mixte: având două buletine de vot, cetăţenii pot opta pe
două planuri: la nivelul circumscripţiei electorale şi la cel naţional. Cu două
buletine de vot este mai uşor – pentru partidele minoritare – să obţină
reprezentarea în Parlament. Teoria spune că sistemul mixt care, în proporţii
diferite, combină cele două tipuri de scrutine (majoritar și proporțional),
pare a rezolva într-o manieră acceptabilă atât problema reprezentării
alegătorilor în organele legislative, cât şi formarea majorităţilor necesare
guvernărilor stabile.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Printre
dezavantajele sistemelor electorale mixte se menționează faptul că este un
sistem relativ complex, care poate crea confuzie printre alegători. Acest
impediment, însă, poate fi depășit prin conjugarea eforturilor în promovarea
unor bune campanii de informare electorală a cetățenilor. Politologul italian
G. Sartori consideră „aceste cuplări de majoritar și proporțional o căsătorie
nereușită, o soluție contraproductivă” și propune să ne concentrăm mai bine
atenția și asupra altor variante, asupra cărora vom mai reveni.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Prezintă
interes și alte modele. De exemplu, sistemul proporțional cu mai multe
circumscripții plurinominale, în baza listelor „deblocate” (închise/deschise).
Merită a fi discutate și alte aspecte: coborârea vârstei de vot, dacă nu la 16,
atunci la 17 ani. Ținând cont de ritmului accelerat de dezvoltare și
socializare a tinerilor, generat cu precădere de accesul la noile mijloace de
informare în masă, dar și de experiența unor state cu democrație avansată
(Austria, Germania, Elveția), această propunere nu trebuie neglijată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="text-indent: 35.4pt;">Aplicarea
sistemului majoritar uninominal (care presupune mai multe circumscripții
uninominale), dar și a celui proporțional, cu mai multe circumscripții
plurinominale, în formule separate sau mixte, ar avea – în condițiile
Republicii Moldova mai multe impedimente. Cel mai des, se invocă factorul
transnistrean, diaspora și posibilitatea coruperii alegătorilor și/sau a
deputaților. De acord, dar să nu uităm că politica, pe lângă faptul că
reprezintă expresia socială a interesului individual și general, este
considerată și o artă a posibilului. De aceea, în identificarea soluțiilor,
este important să rămânem raționali și pragmatici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-72110988817814980552017-03-26T10:43:00.000+03:002017-03-26T10:43:34.660+03:00Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (IV)<h3 style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">4. Majoritatea absolută și
proporționalul deblocat</span></h3>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În textul precedent am analizat
sistemul electoral majoritar în varianta când „câștigătorul ia totul”, adică
majoritatea relativă. Sistemul majoritar mai cunoaște o formulă: cea absolută.
De data aceasta câștigătorul va trebui să acumuleze 50+1 din voturi. Dacă nu
reușește din prima, atunci se va organiza turul doi de alegeri între primii doi
candidați. Un sistem majoritar uninominal în două tururi de scrutin este
utilizat în Franța pentru alegerea deputaților în Adunarea Naţională , care
reprezintă camera inferioară a parlamentului francez. De asemenea, formula
majoritară absolută se aplică și în statele unde se folosește sistemul mixt: când
sunt desemnați deputații în circumscripțiile uninominale (Lituania și Ungaria).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> <b>Sistemul
majoritar absolut.</b> Sistemul majoritar cu dublul tur de scrutin îi permite
alegătorului să-și exprime liber, în primul tur, prima alegere. Dacă însă
niciun candidat nu câștigă majoritatea absolută, urmează turul doi, când
alegătorul este nevoit să voteze rațional: „dublul tur de scrutin transformă o
constrângere într-o opțiune inteligentă” (Sartori). Practica demonstrează că,
de regulă, după primul tur, partidele intră în negocieri gen: „candidatul meu
se va retrage în circumscripția A, dacă al tău se va retrage în circumscripția
B”. În realitate, evident, negocierile sunt mult mai complexe și constrâng
partidele să manevreze, impunându-le astfel să fie mai moderate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Efectul dublului tur de scrutin este
acela de a produce partide mai „flexibile” (Duverger) și, prin urmare, de a
modera politica. Sartori este de părere că „dublul tur de scrutin penalizează
partidele antisistem”, pe care acesta le împarte în partide extremiste, extreme
și/sau izolate. După cum afirmă politologul italian, posibilitatea de transfer
a votului se oprește în fața partidelor extremiste-izolate. Numărul lor maxim
de voturi este cel inițial. În cel de-al doilea tur, voturile partidelor
antisistem vor merge, mai degrabă, la alte partide, dar nu vor primi voturile
altora. Astfel dispar din spectrul politic. Desigur, nu trebuie să absolutizăm:
în cazul dat se includ factori situaționali, care pot influența raționamentele
expuse mai sus. Un lucru este sigur: dublul tur de scrutin penalizează
partidele aflate la extremitățile eșichierului politic și facilitează
guvernabilitatea. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Pe de altă parte, în cazul
scrutinului cu mai multe tururi, dacă primul tur este puternic conflictual, al
doilea tur presupune realizarea unor alianţe,,ad-hoc'' sau chiar a unor
coaliţii ulterioare la guvernare. Practica ne arată că nu întotdeauna
realizarea acestor alianţe porneşte de la înrudirile sau asemănările de
programe politice ale celor ce realizează astfel de alianţe.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> <b>Variantele
proporționalului.</b> Trebuie de remarcat faptul că sistemul electoral preferat
în marea majoritate a statelor europene este cel proporțional. Se cunosc mai
multe formule ale sistemului proporțional, iar diferența o face cu precădere
tipul listei aplicate și mărimea circumscripției. Varianta cu „lista blocată”
este atunci când numele candidaţilor sunt propuși de un partid politic sau de o
alianţă de partide, iar alegătorul nu are nicio posibilitate de a interveni în
această listă. De menționat că în toate statele UE, unde se aplică sistemul
proporțional, cu liste blocate (Italia, Spania, Portugalia, România, Bulgaria),
alegerile au loc în mai multe circumscripții plurinominale. De regulă, acestea
corespund împărțirii administrativ-teritorială a țării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> </span> După cum știm, și în Republica
Moldova se aplică sistemul proporțional cu liste blocate, doar că la noi
alegerile se desfășoară într-o singură
circumscripție plurinominală. Se ştie că atunci când s-a optat pentru această formulă
(în 1993), s-a pornit de la faptul că Republica Moldova nu-și poate exercita
controlul asupra raioanelor din stânga Nistrului.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Într-un șir de țări unde se aplică
sistemul proporțional, în care alegătorul are de votat o „listă închisă”, adică
o listă cu o componenţă şi o ordine a candidaţilor predeterminată de partidul
care o propune, alegătorii au posibilitatea de a modifica ordinea respectivă
prin voturile preferenţiale pe care le pot exprima pentru candidaţii favoriţi,
cazul Austriei, Belgiei, Cehiei, Ciprului, Danemarcii, Letoniei, Olandei,
Slovaciei, Suediei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Un nivel mai mare de intervenţie a
alegătorului în selecţia candidaţilor este întâlnit în Estonia, Finlanda,
Grecia, Polonia. În aceste ţări lista de candidaţi este deschisă (fără o ordine
prestabilită de partid), iar votul preferenţial este obligatoriu. Acolo,
alegătorii stabilesc, practic, ordinea candidaţilor pe listă, prin faptul că
fiecare alegător este nevoit să aleagă un anume candidat, astfel încât votul
să-i fie validat (chiar dacă votul pentru candidatul respectiv înseamnă, în mod
automat, un vot acordat listei căreia îi aparţine candidatul).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Un caz aparte îl reprezintă
Luxemburgul, ţară în care fiecare alegător are la dispoziţie atâtea voturi câte
mandate sunt alocate circumscripţiei în care el votează. Alegătorul poate acorda
aceste voturi candidaţilor care pot figura pe liste diferite. De asemenea,
sistemul din Slovenia, unde alegătorii stabilesc ordinea candidaţilor pe lista
propusă de un partid la nivelul regiunii – prin faptul că fiecare alegător are
de votat un candidat (dintre cei care reprezintă lista respectivă în districtul
său) – este unul interesant, putând fi considerat un sistem de reprezentare
proporţională cu scrutin uninominal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Prin urmare, pot fi luate în calcul
mai multe variante de modificare a sistemului electoral existent. În cazul
păstrării sistemului proporțional actual, modificarea poate să prevadă trecerea
de la liste blocate la cele închise sau deschise, fapt care ar da posibilitate
alegătorului să intervină în ordonarea pe listă a candidaților. De asemenea,
poate fi examinată varianta organizării alegerilor la nivelul mai multor
circumscripții uninominale. Dacă va fi aplicată formula majoritară, atunci ar
fi bine să se ia în calcul și sistemul majoritar uninominal cu două tururi de
scrutin.</span> </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Acestea ar fi unele dintre
variantele fezabile de sisteme electorale, cu aplicarea formulei majoritare
absolute sau a sistemului proporțional, sugerate de practica altor țări și
reflectate în literatura de specialitate. Rămâne ca toți cei preocupați și
implicați în modificarea actualului sistem electoral să analizeze variantele
posibile, dar și eventualul lor impact asupra sistemului politic în general.
Vom reveni, cu sugestii, într-un alt material.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-9608218071882248492017-03-19T11:27:00.000+02:002017-03-19T11:27:45.873+02:00Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (III)<h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">3. Câștigătorul va lua totul?</span></b></h3>
<div>
<b><span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Revoluția
electorală despre necesitatea căreia se vorbește de o habă bună de vreme s-a
declanșat. A fost schimbată modalitatea de alegere a președintelui țării, acum
avem și un proiect de modificare a sistemului de alegere a parlamentarilor.
Dacă ținem cont de faptul că forma de guvernare instituită la noi este
republica parlamentară, atunci realizăm că problema schimbării modalității de
alegere a deputaților în Parlament țintește chiar bazele sistemului politic
existent.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Proiectul
propune introducerea sistemul majoritar uninominal de alegere a deputaților în
forul legislativ superior al țării. Documentul prevede că în calitate de
deputat va fi ales candidatul care va acumula majoritatea voturilor, dar nu
concretizează despre ce fel de majoritate este vorba: absolută sau relativă.
Având în vedere că nu se spune nimic despre eventualitatea celui de-al doilea
tur de scrutin, presupunem că este vorba de majoritate relativă. Probabil, se
are în vedere un sistem majoritar cu un singur tur de scrutin, în care
câștigătorul ia totul încă din prima rundă de confruntare electorală. Unele
clasificări mai numesc această modalitate ca formulă pluralitară. Termenul în
engleză: „first-past-the-post” (“câştigătorul ia totul”). Formula este folosită
în Marea Britanie, Canada, SUA şi Noua Zelandă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Practic,
ținând cont de realitățile Republicii Moldova, aceasta ar însemna împărțirea
țării în 101 circumscripții uninominale. Circumscripțiile îi vor include atât
pe cetățenii noștri din diaspora, cât și locuitorii din raioanele din stânga
Nistrului. La ultimele alegeri prezidențiale, pe listele electorale au fost
înscriși peste 2,8 mln. de alegători. Dacă adăugăm numărul celor înscriși la
ultimul scrutin în listele de votare în zona transnistreană (cca 420 mii),
dintre care, conform unor date, circa 315 mii (65%) de locuitori ai
Transnistriei ar deţine actele de cetăţeni ai Republicii Moldova, avem peste
3,1 mln. alegători. În felul acesta, ponderea unei circumscripții electorale va
constitui 31-32 mii de cetățeni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> În
proiect se stipulează: „Circumscripțiile uninominale se formează după
principiul teritorial demografic, în una sau mai multe localități vecine, având
la bază un număr relativ egal de alegători în fiecare circumscripție
electorală. Baza de calcul pentru formarea circumscripțiilor uninominale
constituie numărul alegătorilor înscriși în listele electorale la fiecare secție
de votare de la ultimele alegeri naționale”. În termen de cel mult 6 luni de la
intrarea în vigoare a acestei legi, Comisia Electorală Centrală va trebui să
constituie circumscripțiile uninominale permanente, iar revizuirea hotarelor
circumscripțiilor uninominale va putea fi efectuată cu, cel târziu, 90 de zile
înaintea alegerilor ordinare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Deşi
porneşte, judecând după declarațiile autorilor, cu cele mai bune intenții,
proiectul constituie, din păcate, o altă extremă la sistemul proporțional,
existent la ora actuală, la noi. De fapt, sistemul electoral majoritar
uninominal cu un singur tur de scrutin este considerat de specialiști drept
unul care asigură o guvernare eficientă, „fabricând” majorități menite să
susțină acțiunea guvernului în detrimentul reprezentativității. Formula
pluralitară favorizează suprareprezentarea candidaților mai puternici și îi
penalizează pe cei mai slabi, care sunt subreprezentați (Sartori). Cu toate că
are unele avantaje, sistemul majoritar uninominal ascunde, în același timp,
destule pietre subacvatice. Dați să
vedem ce spune teoria.</span> </div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Sintetizând
opiniile specialiștilor cu referire la meritele sistemelor majoritare, putem
afirma că acestea se justifică în baza a patru considerente: fac posibilă
alegerea unei majorități parlamentare și, pe această cale, a unui guvern; reduc
fragmentarea partidică; creează o legătură directă între alegători și
reprezentanți; îmbunătățesc calitatea aleșilor titulari de funcții. Totodată,
în aceeași literatură de specialitate se menționează condițiile în care aceste
merite se pot manifesta plenar, iar acolo unde ele lipsesc, dispar și atuurile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Practica
dovedește că sistemul majoritar poate facilita alegerea unui guvern numai
atunci când alegerile majoritare conduc la un sistem bipartidic, dar argumentul
devine fals acolo unde sistemul de partide este insuficient structurat. Cu
toate acestea, în condiții egale, un sistem majoritar e capabil, în mai mare
măsură decât un sistem proporțional, să producă un guvern eficient. În privința
efectului reductiv (capacitatea de a micșora fragmentarea partidelor), se
constată faptul că chiar dacă sistemul „first-past-the-post” nu poate, de la
sine, să reducă numărul de partide la formatul bipartidic, poate, totuşi,
menține de cele mai multe ori numărul lor la un nivel relativ scăzut. Legătură
directă, invocată dintre alegător și reprezentant poate dobândi o semnificație
diferită și deveni ca atare o legătură de „proximitate”. Avem, altfel spus, de
a face cu o politică centrată pe circumscripție.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Cât
despre calitatea aleșilor, oamenii, buni în sine, nu sunt remediul pentru un
guvern prost: virtuțile private și cele publice nu se aseamănă. Cu toate
acestea, se recunoaște că, prin alegerile majoritare și în cadrul
circumscripțiilor uninominale, calitățile și caracteristicile personale ale
candidaților dobândesc o mai mare însemnătate decât în cadrul sistemelor
proporționale, cu vot pe liste închise.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Constatările
de mai sus, desprinse din aprecierile specialiștilor, trebuie luate în calcul
atunci când ne referim la contextul în care se propune aplicarea sistemului
majoritar uninominal, bazat pe formula “first-past-the-post”, precum și
impactul pe care-l poate avea noul sistem electoral asupra procesului politic
din Republica Moldova. Mă voi referi doar la unele momente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Mai
întâi, există pericolul real de conservare a trăsăturilor parohiale a culturii
politice a cetățenilor, prin promovarea politicilor centrate pe localism și
„servirea” circumscripției. De asemenea, pe fundalul așteptărilor paternaliste
ale populației și al unei culturi politice preponderent parohiale și
dependente, modelul propus nu exclude accederea în parlament a unor persoane
„dubioase”, precum și perpetuarea traseismului politic. De remarcat ar fi și
faptul că, în condițiile Republicii Moldova, alegerea deputaților prin
circumscripții uninominale, aplicând formula majorității relative, va duce, cel
puțin la etapa inițială, la o fragmentare politică exagerată a forului
legislativ al tării, iar, de aici, la ineficiența guvernării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Acestea
sunt doar unele carențe de ordin politic ale proiectului de modificare a
sistemului de alegere a parlamentarilor și, ca atare, posibilele repercusiuni
negative asupra sistemului politic. Sunt încă multe altele. Asupra punctelor
tari ce se conțin în modelul propus s-au referit autorii proiectului. Va fi
interesant să dezbatem și alte posibile variante de schimbare a sistemului
electoral, dar asta deja într-un alt material.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
Vorbeam
la început despre o revoluție electorală (v-aţi dat seama, desigur, că l-am
parafrazat pe Lenin). Cei care urmăresc atent procesul politic au observat că
revoluția a fost zămislită în cadrul partidelor sau în minţile unor lideri ai
mișcărilor civice, ca, mai apoi, să fie vociferată și votată la diferite
mitinguri. Acum când un partid important din arcul de guvernare a venit cu un
proiect – parte a acestei revoluții –, vedem cum unii lideri de partide,
reprezentanți ai societății civile și formatori de opinie, sau dat cu spatele
la perete. Gata, nu mai vor revoluție? Poate fi târziu! Nu spunea cineva că
revoluțiile îşi devorează proprii copii?...</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-17403532341405241112017-03-12T15:13:00.000+02:002017-03-12T15:13:15.958+02:00Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (II)<h3 style="text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 115%;">2. Chinurile
(re)facerii</span></b></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Procesul de schimbare a sistemului
electoral este pe cale să demareze. A câta oară?... A fost făcut primul pas.
Președintele partidului, care și-a asumat responsabilitatea pentru actul
guvernării și care controlează majoritatea parlamentară, a anunţat intenția
formațiunii sale de a modifica sistemul electoral existent în favoarea formulei
majoritare. Este o idee mai veche: documentul a fost elaborat în birourile
Partidului Democrat încă de pe la sfârșitul 2011 - începutul 2012. De atunci au
mai fost câteva încercări de-a reface sistemul electoral, dar, de fiecare dată,
fără succes. Acum, democrații par puși serios pe treabă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Ţinem să amintim că, într-o
interpretare succintă, sistemul electoral nu constituie altceva decât „un
mecanism pentru transformarea voturilor în demnităţi publice” (Fisichella,
2007), mai exact – „felul în care voturile
sunt transformate în locuri parlamentare” (Sartori, 2008). Pe lângă aceasta,
sistemul electoral „determină dacă alegătorul votează pentru un partid sau
pentru persoane”. De fapt, este vorba de cine controlează selectarea
candidaților, iar diferența principală se face între votul „pentru persoană”
sau nu. Parametrii principali ai sistemului electoral sunt: formula electorală,
mărimea circumscripţiei electorale, structura votului, pragul electoral,
mărimea instituţiei eligibile. Aceste variabile amestecate şi îmbinate în mod
diferit, produc o diversitate extrem de mare a sistemelor electorale. „O
chestiune încurcată”, cum le spune Sartori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Înainte de a intra în meandre, este
important să fixăm unele date de bază. Toată literatura de specialitate este
unanimă: problemele ce țin de modificarea sistemului electoral nu trebuie
tratate cu superficialitate. Pe termen lung, „odată instalate, sistemele
electorale devin «factori cauzali» care produc, la rândul lor, consecințe
proprii”. De aceea „problema centrală nu este dacă va exista sau nu o elită politică
sau chiar o clasă politică profesionistă, ci cum sunt aleşi aceşti
reprezentanţi şi cum vor fi menţinuţi răspunzători pentru acţiunile lor”
(Schmitter, Lynn Karl, 2002).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Se menționează, pe bună dreptate, că
nu există sisteme electorale bune sau proaste,
ci potrivite sau mai puțin potrivite unei societăți. Cu mici excepții, valabile
pentru democrațiile consacrate, mai putem adăuga ca nu există sisteme
electorale veșnice. În legătura cu asta, Giovanni Sartori, care este o somitate
în domeniul teoriei democrației și a politicii comparate, menționa: „niciun
sistem electoral nu este mai bun în mod absolut și permanent”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Prin urmare, pentru evitarea
angajării în crearea unor „forme fără fond”, nu trebuie neglijat cadrul general
în care se încearcă plasarea unei schimbări. O cunoscută teză din teoria
politică spune că „sistemele electorale nu se pot construi din proprie voință
și nu se pot schimba la discreție”. Elementul principal de la care se va porni
(și factorul care determină funcționalitatea și gradul de adecvare a unui
sistem electoral) este cultura politică. Dacă aplicăm clasificarea elaborată de
G. Almod și S. Verba, atunci în cultura politică a cetățenilor Republicii
Moldova prevalează componenta parohială și dependentă. Este cunoscut, însă, că o democrație
funcțională are la bază, în primul rând, o cultură politică participativă.
Concluzia generală exprimată de mediul academic cu referire la problema dată
este că „mecanismul culturii politice a societăţii în transformare, inclusiv moldoveneşti,
trebuie supus în întregime exigenţelor democratizării, curăţat de excesiv, de
partenalism, catastrofism, intoleranţă, fragmentarism” (Saca V., 2004).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Deși în literatura de specialitate
se invocă, cel mai des, rolul determinant al culturii politice în derularea
proceselor și funcționarea instituțiilor, este menționat și caracterul activ al
sistemelor electorale în formarea atitudinilor și comportamentelor politice ale
cetățenilor. Așadar, pe lângă impactul direct asupra sistemelor de partide din societate,
sistemul electoral, îndeosebi, prin formula sa electorală, poate influența, pe
termen lung, trăsăturile culturii politice a cetățenilor. Un sistem electoral
bazat, în exclusivitate, pe scrutin majoritar în două tururi, aplicat în
circumscripții uninominale vine, în realitate, să perpetueze caracterul
preponderent parohial al culturii politice a populației. Interesul local va
prevala asupra celui național. Cetățeanul va fi menținut în mreaja instinctelor
paternaliste, provocând un comportament, spuneam, parohial și dependent, în
detrimentul celui participativ.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> În același context, după cum
menționam, este cunoscut impactul formulei electorale asupra sistemului de
partide din societate, care, la rândul său, prin trăsăturile și
particularitățile sale, determină natura sistemului politic, gradul lui de
democratizare. Pe lângă faptul că pot condiționa numărul de partide, sistemele
electorale influențează și activitatea propriu-zisă a partidelor politice.
Totodată, funcționalitatea unui sistem electoral bazat pe formula proporțională
este determinată de gradul de funcționalitate a democrației în cadrul
partidelor însăși. Prin urmare, în cazul
unui sistem electoral proporțional cu liste blocate, sistemul politic generat
de aceasta nu este altceva decât o reproducere la scară națională a situației
existente în sânul partidelor. Reprezintă, oare, partidele politice de la noi
veritabile instituții democratice? Răspunsul este evident. De aici și
necesitatea schimbării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Astăzi, toți recunosc importanța
unui consens cât mai larg între cei interesați. Practic, toate forțele politice
recunosc deficiențele actualului sistem electoral, de unde și necesitatea
modificării lui. Mărul discordiei rezidă în răspunsul la două întrebări legate
una de alta: „cine?” și „când?”. Opoziția afirmă că actualul Parlament, ales în
baza sistemului electoral existent, nu este legitim, de aceea sistemul nu
trebuie și nu poate fi schimbat. De aici deducem că, dacă în următorul scrutin
parlamentar, desfășurat în baza actualei formule, opoziția va câștiga
alegerile, atunci parlamentul va fi legitim şi, prin urmare, sistemul electoral
va fi bun (odată ce asigură legitimitatea!!!), drept care… va putea fi
schimbat. Această logica promovată de opoziția intransigentă nu prea oferă
spațiu pentru consensul atât de necesar în discuțiile privind modificarea
sistemului electoral.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> Sperăm că, după publicarea
proiectului noului sistem electoral, vor avea loc dezbateri publice, cu
antrenarea reprezentanților partidelor politice, societății civile, mediului
academic și a persoanelor competente. Credem că decizia adoptată va fi
cumpătată și echilibrată, iar consensul la care, sperăm, se va ajunge, va
asigura gradul de legitimitate, necesar evoluţiei stabile a societății.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO">(va
urma…)<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-52169647203799870962017-03-02T21:50:00.000+02:002017-03-02T21:51:43.664+02:00Страна в поисках адекватной избирательной системы<h4 align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
1. «КОНИ КАЛИГУЛЫ» В
МОЛДАВСКОМ ПАРЛАМЕНТЕ</h4>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Постоянство
политических кризисов, тяжелая социально-экономическая ситуация, в которой
находится большинство населения страны и плачевное поведение молдавских
политиков вернули общество к обсуждению вопроса качества политического
истеблишмента страны в общем, а также необходимость изменения механизма набора
и продвижения политических элит включительно, как и существующей избирательной
системы. В целом, рассматриваемая картина изменений в избирательную систему
может оказать непосредственное влияние как на социально-экономические процессы,
так и на политическую систему страны, в целом. Избирательная реформа, несмотря
на то, что внешне выглядит как одно из возможных решений, направленных на
повышение ответственности представителей политического класса и консолидацию
так необходимого правлению большинства, в действительности предполагает
совершенно новую демократической модель политической организации общества.
«Демократические системы, вне зависимости от собственной структуры, по большому
счету являются продуктами используемой избирательной системы" (Барадат 2012).
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Стоит
заметить, что на протяжении собственной, сравнительно не большой истории
развития, едва превышающей четверть века, Республика Молдова столкнулась с
настоящими кризисами правления как на уровне государственных учреждений, так и
партийных. Одни из них носили объективный характер и были присущи переходному
периоду, другие сложились ввиду субъективных факторов. Прения, вызванные
идентификацией причин, преодолением последствий и предотвращением будущих
кризисов, на практике ограничивались изменением формы правления и установление
избирательного порога, в строжайшем соответствии с интересами правящей
верхушки. В силу указанных обстоятельств, всего за десять лет, нашей стране
«улыбнулось счастье» неоднократно изменять собственный статус: президентская республика
(1990- 28 июля 1994), полупрезидентская-полупарламенсткая (29 июля 1994 –
4 июля 2000), и, наконец парламентская (5 июля 2000).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Мы явились
свидетелями того, как из конъюнктурных расчетов избирательный порог для
политических партий, избирательных блоков и независимых кандидатов то
увеличивался, то уменьшался, а для участия в парламентских выборах 5 апреля и
29 июля 2009 года, избирательные блоки были вообще не допущены. Таким образом,
тема политической реформы периодически привлекала внимание общественного
мнения. Однако, в большинстве случаев, любая из дискуссий приобретала солидный
оттенок манипуляций, щедро сдобренный средствами массовой информации, стоящими
на страже интересов власть предержащих политических сил. Несмотря на множество
форм правления, применявшихся в РМ, ее избирательная система долгое время
остается неизменной. Введенная в 1993 год, пропорциональная избирательная
система, согласно замкнутым спискам, дошла до наших дней практически
неизменной, несмотря на далекую от совершенства собственную модель, действие
которой ни раз приводило к негативным последствиям. Притом, что, как я
подчеркивал ранее, применяемая модель оказывает прямое влияние, и по большому
счету консолидирует функционирование всей политической системы.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Существующую избирательная
система, основанную на формуле абсолютной пропорциональности необходимо менять,
и это мнение стало доминантой не только для абсолютного большинства
представителей политического класса, но и отдельных специалистов в области
гуманитарных наук.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Создав
отличную платформу для утверждения политики многопартийности и придав
привлекательность самим политическим партиям, пропорциональная система
исчерпала собственные ресурсы. Сегодняшние реалии лишний раз подтверждаю тезис,
в соответствии с которым, «чистота пропорциональной избирательной системы,
прямо пропорциональна воспроизводству политических партий», а «политическая
раздробленность, в результате, подрывает управляемость» (Диамонд, 2004).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
В категории
«количества партий», Республика Молдова давно опережает страны с богатыми
демократическими традициями, как Франция, Великобритания и Франция. Но несмотря
на это, довольно сложно рекомендовать оптимальное количество партий, способное
обеспечить действенность определенной демократической системы. Однако, это не
мешает обсуждать само критическое число, пределы которого ведут к
контрпродуктивности. На самом же деле, лишь половина из официально
зарегистрированных партий, способна на активную роль в политической системе
страны.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Абсолютизация
пропорциональной системы длительное время обнажала большинство пробелов и
недочетов. Согласно результатам опроса, проведенного Ассоциацией ADEPT, в
октябре 2001 года, было выявлено множество изъянов существующей с 1993 года,
избирательной системы Республики Молдова. В первую очередь, все одержавшие
победу и когда-либо принимавшие участие в управлении страной партии, (за
небольшим исключением) подверглись серьезной деградации, главными причинами
которой является механизм отбора и продвижения кандидатов. Замкнутые партийные
списки, формируемые лидерами, согласно только им одним известным критериям,
опять же, при полном отсутствии прозрачности, продолжают быть главными
факторами, приводящими к недоразумениям во время избирательных кампаний, что в свою
очередь ведет к расколу самих политических формирований. Во-вторых, пропасть
между избранными, (согласно оптовым спискам), слугами народа, и реальности в
которой живут их господа, давно обрела все признаки печальной картины. И
в-третьих: не существует ни единого примера вносимых уставных изменений в
статусы партийных лидеров – что в свою очередь является явным доказательством
подпитки «синдрома отцов-основателей», условиями действующей электоральной
системой.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Прошедший
период лишний раз подтвердил верность выводов и усугубление существующих
проблем. Депутаты парламента, избранные в соответствии с существующей
практикой, закрытых партийных списков, позиционируются не иначе как «Кони
Калигулы», согласно терминологии Джованни Сартори. Согласно истории, римский
император, сделал собственную лошадь сенатором, в силу чего, «в избирательной
политике, выражение «лошадь Калигулы», означает ни что иное, как то, что любой
«никто» (включая и лошадь) может быть избран» (Сартори, 2008).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Естественно,
не стоит обобщать: среди избранных мы обнаружим достаточное количество
компетентных и неподкупных личностей, однако порядок, согласно которому они
становятся депутатами высшего законодательного органа страны, обязывает их быть
зависимыми от мнения и поведения соответствующих партийных боссов, что в свою
очередь определяет их дальнейшее поведение. При таких условиях, существующие
политические формации, превращаются из институтов по продвижению
социально-политических интересов общества, в псевдопартии, своего рода общества
с ограниченной ответственностью, созданные в угоду зажравшихся лидеров,
безнадежно погрязших в роскоши и власти. Электоральная практика доказывает
стабильное использование таких депутатов в качестве клонов, кровососов, а в
некоторых случаях превращает в своего рода закамуфлированную форму бизнеса…</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Возможно, в
ходе обсуждаемой реформы, некоторые представители данных «сообществ» окажутся
за бортом привычной для них жизни, что характерно для открытого, прозрачного
общества. Отсюда легко объяснимое, явное нежелание многих из «них» смириться с
уготованной участью. Невзирая на это, безусловно, самым важным, на наш взгляд,
является факт соответствия применяемой формулы чаяниям и надеждам общества. По
сути, эволюционная направленность изменений, в электоральной формуле любого
общества, давно уже ни для кого не является секретом.</div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Продолжение следует…</div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: right;">
<i><span lang="RU" style="mso-ansi-language: RU; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Перевод с
румынского Рустама ОРУДЖАЛИЕВА</span></i></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: right;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-70194616498073782672017-03-01T16:10:00.000+02:002017-03-01T16:10:58.964+02:00Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (I)<h3 style="text-align: center;">
<span lang="RO">1. Captivii „cailor lui Caligula”</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Perpetuarea
crizelor politice, situația social-economică precară a marii majorități a
populației, comportamentul lamentabil al politicienilor din Republica Moldova
au readus pe agenda publică problema calității clasei politice în general și,
implicit, necesitatea schimbării mecanismului de recrutare și promovare a
elitei politice: propriu-zis, a sistemului electoral. Abordată în ansamblu,
schimbarea sistemului electoral, poate avea un impact direct atât asupra
proceselor social-politice, cât și a sistemului politic în general. Reforma
electorală, deși apare drept una dintre soluţiile fezabile pentru responsabilizarea
clasei politice şi consolidarea majorităţii necesare guvernării, presupune, în
realitate, elaborarea unui nou model democratic de organizare politică a
societății. „Sistemele democratice, indiferent de structura lor, sunt în mare
parte produsele sistemului electoral pe care îl folosesc” (Baradat 2012).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">De menționat că,
pe parcursul scurtei istorii de existență, care abia depășește un sfert de
secol, Republica Moldova s-a confruntat cu veritabile crize de autoritate şi la
nivelul instituţiilor politice, şi la cel al partidelor. Unele din ele aveau un
caracter obiectiv și erau inerente perioadei de tranziție, altele erau generate
de factori de ordin subiectiv. Deliberările provocate de identificarea
cauzelor, depășirea consecințelor și prevenirea crizelor se soldau, în
practică, cu schimbarea formei de guvernământ și stabilirea pragului electoral
în strictă concordanță cu interesele de moment ale protagoniștilor. Astfel,
doar în zece ani am cunoscut mai multe tipuri de republică: prezidențială (3 septembrie
1990 - 28 iulie 1994), semiprezidențială-semiparlamentară (29 iulie 1994 - 4
iulie 2000), parlamentară (5 iulie 2000). Am fost martorii cum, din raţiuni de
conjunctură, pragul electoral pentru partide politice, blocuri electorale și
candidați independenți era fie majorat, fie redus, iar la alegerile
parlamentare din 5 aprilie și 29 iulie 2009, blocurile electorale, în genere,
nu au fost permise. Astfel, tema reformei politice a captat periodic atenţia
opiniei publice. De fiecare dată, însă, discuția era marcată de o doză
consistentă de manipulare, susținută prin mijloacele aflate la îndemâna
forțelor politice aflate la putere.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Deși în
Republica Moldova s-au perindat mai multe forme de guvernare, formula
electorală rămâne de mult timp neschimbată. Sistemul electoral proporţional
absolut, cu liste blocate, introdus în 1993, a rămas, practic, intact până în
zilele noastre, deşi nu a fost o alegere foarte bună, generând mai multe
efectule negative. Asta în timp ce, după cum menționam, modelul de sistem
electoral aplicat are un impact direct și condiționează în mare măsură
funcționalitatea întregului sistem politic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Actualul sistem
electoral din Republica Moldova, bazat pe formula electorală proporțională
absolută trebuie schimbat, fapt recunoscut atât de marea majoritate a
reprezentanților clasei politice, cât și de unii specialiști în domeniile
socio-umane. Avantajând partidele politice, sistemul proporțional absolut și-a
jucat rolul, creând cadrul necesar afirmării multipartitismului politic. Realitățile
din Republica Moldova vin să confirme teză conform căreia „cu cât este mai pur
sistemul electoral proporțional, cu atât tinde să producă mai multe partide”,
iar „fragmentarea politică ce rezultă subminează guvernabilitatea” (Diamond,
2004).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">La capitolul
„număr de partide” Republica Moldova depășește cu mult democrații precum
Germania, Franța, Marea Britanie. Este totuşi greu să recomanzi un număr optim
de partide, care ar asigura funcționalitatea unui sistem politic democratic.
Dar am putea vorbi de un număr critic care, odată depășit, devine
contraproductiv. Oricum, doar o jumătate din partidele înregistrate oficial
joacă un rol activ în cadrul sistemului politic al țării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Absolutizarea
modelului proporțional a scos în evidență, de-a lungul timpului, mai multe
lacune. Încă în octombrie 2001, într-un studiu realizat de Asociația pentru
Democrație Participativă (ADEPT), au fost identificate mai multe handicapuri
ale sistemului electoral, existent în Republica Moldova din 1993. În primul
rând, toate partidele care au ieşit învingătoare şi au participat la guvernare,
au degradat, ulterior, cu mici excepţii, o cauză fiind selectarea şi promovarea
candidaţilor. Listele închise de partid, formate de către lideri, după criterii
nu tocmai bine definite, şi aplicate, iarăşi, nu tocmai transparent, continuă
să fie principalii factori care duc la scandaluri chiar în plină campanie
electorală şi, în cele din urmă, la scindarea partidelor. În al doilea rând,
este deja un loc comun să constaţi ruptura dintre candidaţii „aleşi cu hurta”
şi electorat. În cel de-al treilea rând, în cei zece ani de pluripartitism nu
există niciun exemplu de schimbare statutară a liderilor partidelor – dovadă că
actualul sistem electoral alimentează aşa-numitul „sindrom al părinţilor fondatori”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Perioada care a
trecut a confirmat justețea acestor constatări și perpetuarea problemelor
existente. Parlamentarii aleșii în cadrul acestui tip de scrutin, pe liste de
partid închise, mai sunt numiți „caii lui Caligula”, dacă e să utilizăm
calificativul atribuit de către Giovanni Sartori. Împăratul roman Caligula și-a
numit calul senator, iar „în politica electorală expresia «calul lui Caligula»
înseamnă că orice «nimeni» (până și un cal) poate fi ales” (Sartori, 2008).
Fireşte, nu este cazul să generalizăm: printre cei aleşi sunt multe persoane
competente și integre, dar modalitatea de accedere în parlament îi face,
obiectiv, vorbind, dependenți de liderii de partid, de aici și comportamentul
respectiv.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">În aceste
condiții, din instituții de promovare a intereselor social-politice din
societate, partidele se transformă în pseudopartide – nişte sereleuri, în fond,
la cheremul unor lideri lacomi de căpătuială şi putere. Practica electorală
arată că sunt folosite pe post de clone, căpușe ori le servesc unora drept
formă camuflată de business...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO">Pe termen scurt,
unii vor fi, probabil, defavorizaţi de modificarea sistemului electoral: cum e
firesc pentru o societate deschisă, nu toți actorii politici își doresc această
schimbare. Dincolo de frustrări, însă, este important ca formula convenită să
fie pe măsura provocărilor cu care se confruntă societatea. Or, după cum știm,
sistemul electoral poate determina evoluția societății pe termen lung. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">(va urma)<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-23372784986550873622017-02-24T10:07:00.000+02:002017-02-24T10:08:33.118+02:00 Избирательная система: «Быть или не быть»<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Мы являемся свидетелями страстной полемики, которая день за
днем набирает обороты. Она разгорается вокруг избирательной системы. Мнения
разделились: одни требуют сохранения нынешней ситуации, другие ратуют за
внесение изменений. Проблема не проста и далеко не однозначна.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Избирательная система представляет собой механизм, с
помощью которого граждане влияют на судьбу государства. В демократическом
обществе вопрос «кого мы выбираем?», во многом зависит от вопроса "как мы
это делаем?". И в этом важна система. Исходя из наших реалий, становится
ясно, что не менее важно получить ответит на вопрос: как оптимизировать
механизм, способный влиять на ответственность избираемых нами в межвыборные
периоды? Практика показывает, что изменения избирательных систем заканчивается
там, где появляется модель устраивающая в определенный момент вовлеченных в
процесс изменений. В данном случае Республика Молдова не является исключением.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Во все времена, и особенно в последние годы, вопрос
изменения нашей избирательной системы являлся благодатной почвой для
образования политических объединений, для создания политических соглашений, для
спекуляций и даже шантажа, которым не гнушались политики по отношению друг к
другу. Короче говоря, история, связанная с продвижением, утверждением, а затем,
отменой смешанной избирательной системы, довольно неприглядна. Но так поступали
и продолжают поступать политики в Молдове.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Первыми, кто хотел введения смешанной избирательной системы
были руководители ЛДПМ, по инициативе которых до президентских выборов 2008
года был запущен проект прямого голосования и перехода к смешанной системе
выборов в парламент. В конце 2011 - начале 2012 года, ДПМ поддерживала
голосование по одномандатной системе, но потом выдвинула законопроект о
реформировании процесса выборов депутатов путем введения смешанной системы. 19
апреля 2013 года 63 голосами депутатов-демократов, либерал-демократов и
либеральных реформаторов, парламент принял в окончательном чтении законопроект
об осуществлении смешанной избирательной системы. Таким образом, 51 из 101
депутата должны были избираться по партийным спискам, а еще 50 законодателей -
на основе одномандатных избирательных округов. Но всего за две недели либерал-демократы
изменили свое мнение и вместе с депутатами-коммунистами, отменили собственное
решение о введении смешанной избирательной системы, потому что "она была
принята поспешно и нарушает конституционные права граждан избирать и быть
избранными".<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
На самом деле, истинная причина, по-видимому, в другом. 22
апреля 2013 года в ответ на заявление Либеральной партии о изменении некоторых
статей Конституции, которые регулируют отставку правительства вследствие вотума
недоверия, Конституционный Суд принимает решение, которое предусматривает, что
"премьер-министр правительства освобождается от должности вследствие
вотума недоверия, по подозрению в коррупции, что несовместимо с дальнейшим
исполнением его обязанностей, согласно мандату". Решение суда было
нацелено непосредственно на тогдашнего лидера ЛДПМ. Напомним, что в
соответствии с решением от 5 марта 2013 года, парламент выразил вотум недоверия
правительству Молдовы во главе с премьер-министром Владимиром Филатом.
Недоверие парламента было выражено, по подозрению в коррупции и других
связанных с данным феноменом нарушениям. Решение было принято 54 голосами
депутатов, в том числе 34 - от Коммунистической партии, 15 - от Демократической
партии, 3 - от группы социалистов и двух независимых депутатов.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Тем не менее, 10 апреля 2013 года, президент выдвигает
Владимира Филата в качестве кандидата на пост премьер-министра. Филата
уполномочии составить программу деятельности, поименный список министров и
представить их на рассмотрение парламента, однако, уже 19 апреля либерал-демократы
проголосовали за смену существующей избирательной системы на смешанную.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Это заставляет нас предположить, что синхронное голосование
между ЛДПМ и ДП было обусловлено желанием выдвинуть кандидатуру лидера
либерал-демократов на должность главы правительства. Помимо смешанной
избирательной системы, депутаты парламента проголосовали тогда и за назначение
генерального прокурора, а также за неприкасаемость директора Центра по борьбе с
коррупцией. Решение Конституционного Суда от 22 апреля 2013 г. было неожиданным
для Влада Филата, прямо заявившего, о его принятии под диктовку руководства
ДПМ. В пылу обиде на демократов, депутаты ЛДПМ и депутаты-коммунисты, 3 мая
2013 года, отменили собственный закон о смешанной избирательной системе. Кроме
того, тот же состав проголосовал за увеличение избирательного барьера для
политических партий с 4% до 6%. В повышении процентного порога был более всех
заинтересован Владимир Воронин, который пытался препятствовать распаду ПКРМ и
желал таким образом лишить шансов перебежчиков из Коммунистической партии,
среди которых был и нынешний президент Молдовы Игорь Додон, войти в парламент.
Попытка ввести смешанную избирательную систему в 2013 году не увенчались
успехом.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Некоторое время об изменении избирательной системы никто не
вспоминал. Тем более, что 2014 был годом выборов, в течение которого, согласно
рекомендации Венецианской комиссии, избирательная система не могла быть
изменена. Следом пришел 2015, который был отмечен банковским кризисом,
длительными и сложными дебатами по поводу назначения, а затем и быстрой
отставки двух правительств. Только в первой половине 2016 года, политическая
жизнь в стране начала проявлять признаки стабилизации, таким образом на
горизонте забрезжила возможность вернуться к переговорам по изменению
избирательной системы.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt; text-justify: inter-ideograph;">
Есть очевидные преимущества, но есть и скрытые недостатки в
изменении системы и к рассмотрению их мы еще вернемся. А пока, обратите
внимание на ежедневное увеличение накала страстей, связанных с вопросом:
сохранить или изменить систему? Заинтересованные стороны все сильнее и
увереннее давят на педаль газа, несмотря на то, что рычаг скорости еще не
задействован. <span lang="EN-US">Пока не
задействован!<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 35.4pt;">
Перевёл
с румынского Владимир Шатров<o:p></o:p></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 35.4pt;">
(Oпубликовано на сайте Deschide.md, 21.02.2017)</div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-75012124776826811602017-02-22T19:53:00.000+02:002017-02-24T10:11:03.662+02:00Patimile după sistemul electoral<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Tabel Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Asistăm la o
polemică pătimașă ce zi de zi crește în turații cu privire la modificarea
sistemul electoral. Opiniile se împart: unii spun că trebuie păstrată actuala
stare de lucruri, alții optează pentru modificarea sistemului electoral
existent. Problema nu este simplă sau una inventată. Sistemul electoral
reprezintă un mecanism pentru transformarea votului cetățenilor în demnități
publice. Într-o democrație, faptul „pe cine alegem?” depinde în mare măsură de
„cum alegem?”, în sens de mecanism (sistem). Reieșind din realitățile noastre,
se dovedește nu mai puțin important și răspunsul la întrebarea: cum putem, în
mod eficient, în perioada dintre alegeri, să-i responsabilizăm pe cei aleșii?
Practica ne dovedește că modificarea sistemelor electorale sfârșește prin
adoptarea modelului care îi avantajează la momentul respectiv pe cei angajați
în schimbare. Republica Moldova nu este o excepție. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Deși, efectiv,
nu a fost aplicat niciodată de la adoptarea Constituției, sistemul mixt, că în
jurul lui se încing spiritele, deja își are și la noi propria istorie. De-a
lungul timpului, dar mai ales în ultimii ani, schimbarea sistemului electoral a
servit partidelor noastre drept temă pentru campaniile politice, motiv de
constituire și rupere a înțelegerilor politice, subiect de speculații, șantaj
și chiar țeapă pe care și-au tras-o reciproc politicienii. Pe scurt, toată
istoria legată de promovarea, aprobarea și apoi abrogarea sistemului electoral
mixt este relevantă relativ la cum s-a făcut și se mai face politică în
Republica Moldova.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Primii care
și-au dorit un sistem electoral mixt au fost cei de la PLDM, care, încă prin
2008 au lansat iniţiativa privind alegerea președintelui țării prin vot direct
şi trecerea la sistemul mixt de alegere a Parlamentului. Pe la sfârșitul anului
2011- începutul lui 2012, PDM a promovat intens votul uninominal, ca mai apoi
să vină cu un proiect de lege privind reformarea sistemului de alegere a
deputaţilor prin introducerea sistemului mixt de alegere a parlamentarilor. La
19 aprilie 2013, cu 63 de voturi ale deputaților democrați, liberal-democrați
și liberal-reformatori, Parlamentul adoptase, în lectură finală,
proiectul de lege privind implementarea sistemului electoral mixt. Astfel, 51
de deputaţi din cei 101 urmau să fie aleşi în baza listelor de partid, iar
alţii 50 de parlamentari – în baza circumscripţiilor uninominale. Dar, în doar
două săptămâni liberal-democrații se răzgândesc și, împreună cu deputații
comuniști, și-au abrogat propria hotărâre cu privire la introducerea sistemului
electoral mixt, pe motiv că „a fost adoptat în grabă și încalcă drepturile
constituționale ale cetățenilor de a participa la alegeri și de a fi aleși”.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
În realitate,
cauza adevărată, se pare, fusese alta. Pe data de 22 aprilie 2013, ca răspuns
la sesizarea Partidului Liberal privind interpretarea unor articole din
Constituția Republicii Moldova, care reglementează demisia Guvernului ca urmare
a exprimării votului de neîncredere (a adoptării unei moţiuni de cenzură) de
către Parlament, Curtea Constituțională adoptă o hotărâre în care se stipulează
că „Prim-ministrul unui Guvern demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni
de corupţie este incompatibil cu exercitarea funcţiei şi se află în
imposibilitate definitivă de a continua exercitarea mandatului”. Decizia Curții
îl viza în mod direct pe liderul de atunci al PLDM. Amintim că, printr-o
hotărâre din 5 martie 2013, Parlamentul şi-a exprimat votul de neîncredere
pentru Guvernul Republicii Moldova (moţiune de cenzură), Guvern condus de către
prim-ministrul Vladimir Filat. Neîncrederea faţă de Guvern a fost exprimată, în
principal, în baza suspiciunilor de corupţie şi a altor fapte conexe. Moțiunea
a trecut cu voturile a 54 de deputaţi, inclusiv 34 din partea Partidului
Comuniştilor, 15 - din partea Partidului Democrat, 3 - din partea grupului
socialiştilor şi doi deputaţi independenţi.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Cu toate
acestea, pe 10 aprilie 2013, preşedintele Republicii Moldova îl desemnează pe
Vladimir Filat în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, fiind
autorizat să întocmească programul de activitate şi lista Guvernului şi să le
prezinte Parlamentului spre examinare, iar pe 19 aprilie 2013 deputații PLDM,
după cum știm votează un nou sistem electoral, cel mixt.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Asta ne face
să bănuim că între PLDM și PDM avuse loc o înțelegere prin care votul pentru
schimbarea sistemului electoral era condiționat de restabilirea președintelui
PLDM în fruntea guvernului. Pe lângă sistemul electoral mixt, deputații mai
votaseră numirea procurorului general, inamovibilitatea directorului CNA. De
acea decizia Curții Constituționale din 22 aprilie 2013 picase pe neașteptate
pentru Vlad Filat care, în declarațiile sale publice, a lăsat să se înțeleagă
că decizia CC ar fi fost influențată de către conducerea PDM. Supărați pe
democrați, deputații PLDM, împreună cu parlamentarii comuniști, la 3 mai 2013,
au abrogat Legea privind sistemul electoral mixt. Mai mult ca atât, în aceeași
componență s-a votat și majorarea pragului electoral pentru partidele politice
de la 4% - la 6%. De majorarea pragului electoral era mai mult interesat
Vladimir Voronin, pentru a descuraja dezintegrarea PCRM-ului și lipsirea de
șanse de accedere în Parlament a transfugilor politici din Partidul
Comuniștilor, printre care era și actualul președinte al Republicii Moldova,
Igor Dodon. Deputatul Mihai Godea a contestat la Curtea Constituțională
abrogarea sistemului mixt şi modificările la legislaţia electorală, votate de
PCRM și PLDM, dar sesizarea sa din 14 mai 2013 a fost respinsă. Astfel
încercarea de introducere a sistemului electoral mixt în anul 2013 eșuase.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Un timp,
despre schimbarea sistemului electoral nu s-a vorbit nimic. Mai ales că anul
2014 a fost unul electoral, perioadă în care, conform recomandărilor Comisiei
de la Veneția, sistemul electoral nu poate fi modificat. Așa că ultimele
alegeri parlamentare au avut loc după sistemul proporțional cu o singură
circumscripție și cu liste blocate. A urmat anul 2015, marcat de criza bancară,
însoțit de lungi și anevoioase discuții de desemnare și apoi de demitere rapidă
a două guverne. Abia în prima jumătate a lui 2016, mersul lucrurilor în țară a
început să dea semne de stabilizare, astfel încât a fost posibilă revenirea la
discuțiile cu privire la modificarea sistemului electoral.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
Asupra
avantajelor evidente, dar și a lacunelor pe care le ascund sistemele electorale
vom mai reveni. Până una alta, observăm cum zi de zi cresc în intensitate
patimile legate de sistemul electoral: îl păstrăm sau îl modificăm? Părțile
interesate apasă tot mai mult pe accelerator, deși pârghia de viteză nu este
cuplată. Deocamdată!<br />
<div style="text-align: right;">
(Publicat pe Deschide.md, 21.02.2017)</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-401785689288292660.post-59178801373890489242016-12-22T22:08:00.000+02:002016-12-22T22:09:26.834+02:00The Moldovan politician between the syndrome of the eternal leader and repentance<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-indent: 35.4pt;">
<b><span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">A virus wreaks havoc with the Moldovan political
space. Since 1990 we keep witnessing the funeral of one or another political
party. Seems like yesterday the party was emanating vitality and optimism, and
now is lying on the domestic politics bench, with lighted candles to an end.</span></b><span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Although there are various causes
and reasons that have milled the health, eroded the vigor and squeezed the life
out of the deceased, the politological autopsy to which have been examined the
bodies, shows that almost all were permanently destroyed by a hard and
incurable disease - the eternal leader syndrome.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<b><i><span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Features:</span></i></b><span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> the
virus attacks the mind of the party leader, who, by identifying himself with
the founding father or Messiah, he builds himself a cult of personality, he
believes he is eternal, omnipotent, infallible and therefore irreplaceable.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<b><i><span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">Effects:</span></i></b><span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;"> a
political party, sooner or later finds its political end in the grip of an
obsessed leader that at the beginning is full of tenderness and sweetness, then
smothering and fatal.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">The virus is transmitted by politicians,
mostly it attacks the political parties, and the adverse consequences are borne
by the society.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">The incubation period varies from
case to case, but, as a rule, it is activated with the accession to government.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">All this takes place under the eyes,
at first enthusiastic and combative, and then apathetic and powerless of
thousands of members and supporters. In time, they opt for the status of
"former", but prefer not to display the relationship.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">The political death, however, does
not occur suddenly. As the embrace of the leader is more feverish,
the party gives its spirit faster. But anyway, the agony is still present,
while the leader is lamenting, often even is delirious.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">More recently, the political
leader's death may be hastened by the courts, in the sentences of which is
written with uppercase: CORRUPTION. The leader claims the fact that this is
about political revenge, he victimize himself. The most devoted are hanging to
him as for the last chance for political survival, and together they go to the
bottom, taking with them and the hopes of many from sometime.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">The former party leader can return
quickly enough in the public life. Now he suffers from amnesia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">This time, he appears more often in
other ways: a moralizing expert in stasiology (sociological study or
politologycal of political parties) or if he had the chance and successfully
failed a domain, by occupying a high public office, then he sees himself useful
for the society and shares his experience in front of a motivated audience or
cameras.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">No remorse! No repentance, no way!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<span style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO;">And so on, since 1990, 26 years
beaten on the edge...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
Alexandru Solcanhttp://www.blogger.com/profile/08435507898416480301noreply@blogger.com0