Într-o postare recentă, printre unele concluzii care se desprind din
iureșul evenimentelor ultimelor săptămâni, menționam faptul că liderii politici
nu și-au conștientizat rolul și misiunea în contextul provocărilor prin care trece
societatea la etapa actuală.
Libertatea noastră cea de toate zilele…
Scurt excurs teoretic și istoric. Este cunoscut faptul că, în majoritatea
statelor occidentale cu regimuri democratice funcționale procesele de
democratizare au urmat celor de liberalizare. Condiționată de dezvoltarea
economică, facilitată de existența în cadrul societății a mai multor centre de
putere (monarhia, biserica, stat, aristocrația) libertatea a ajuns în Occident
cu mult înaintea democrației. Procesul a cuprins toate domeniile vieții
sociale, a durat câteva secole și a constituit parte a modernizării politice.
La
etapa inițială, cuprinzând statele care au realizat trecerea la societatea
industrială, modernizarea politică a însemnat promovarea democrației, inclusiv,
prin mobilizare socială și participare politică. Acesta a fost itinerarul societăților
care au cunoscut fenomenul modernizării primare (Europa Occidentală, SUA,
Canada).
Mai târziu, transformările sau extins și asupra
altor state și continente fiind calificate drept modernizare secundară. Spre
deosebire de modernizarea primară cea secundară s-a desfășurat în ritmuri mult
mai rapide. În mare parte, datorită suportului și experienței oferite de țările
avansate. Oricum nu a fost ușor. Deseori traiectoria curbată a schimbărilor amintea
mersul unei roți pătrate.
Un rol decisiv în trecerea de la societatea
tradițională la cea modernă în condițiile modernizării secundare l-au jucat elitele
politice.
De ce modernizarea? Instituirea unei democrații funcționale în
Republica Moldova depinde de succesul proiectului de modernizare.
Dacă în
Occident, după cum am menționat, libertatea a precedat democratizării, la noi -
invers. Libertatea, obținută în urma reformelor gorbacioviste și a dezintegrării
URSS, era, abordată de marea majoritate a cetățenilor ca lipsa constrângerilor
directe, decât o ”necesitate înțeleasă” (Spinoza). Condiția cetățeanului după
căderea regimului totalitar sovietic amintea, mai degrabă, euforia și
entuziasmul sclavului eliberat. În scurt timp, valorile liberale au cedat în
fața problemelor cotidiene și a constrângerilor materiale. Mentalitatea
paternalistă și un întreg cortegiu de deziluzii au deschis calea nostalgiilor,
care au pus stăpânire pe o bună parte a societății.
Prin urmare, în lipsa unei libertăți veritabile,
generate, în primul rând, de factori socioeconomici, proiectul democratizării
societății este unul al elitelor. După cum ne-o probează și practica altor
state, la această etapă rolul decisiv în procesele de modernizare a societății revine elitei politice și liderilor ei.
Amurgul șmecherilor?
Epoca șmecherilor. Experiența societăților angajate în
tranziții sistemice similare celor de la noi demonstrează că la etapa inițială lideri
devin, cu precădere, curajoșii și romanticii. Urmează perioada pragmaticilor și
a celor șmecheri. Abia, la etapa modernizării mature rândurile liderilor sunt completate,
în mare parte, din politicieni de vocație.
Realitățile noastre de după proclamarea
independențe se pliază perfect pe această constatare. Parcurgem perioada șmecherilor și a
pragmaticilor. Care este motivația oamenilor din business de a intra în
politică? Evident, pentru a avea acces la pârghiile puterii în scopul sporirii afacerilor
personale.
Modelul analitic ”Ștreangul opiniei publice”
elaborat în contextul situației din SUA, într-o formă adaptată realităților
noastre poate fi reprezentată prin următorul cerc vicios:
Schema este una foarte simplă: ”resursele
financiare” investite în ”opinia publică” sunt convertite în ”resurse politice”,
care la rândul său asigură o nouă calitate a resurselor financiare. Mecanism care
se autoenergizează sub influenta forței supranaturale a banilor.
Toată istoria
noastră recentă confirmă valoarea metodologică și aplicativă a modelului. Politicul
prin instituțiile sale este subordonat intereselor personale și de grup, iar politicile
la nivelul de metode, principii și valori înregistrează serioase derapaje de
la normele etico-morale și bunul simț elementar.
Escaladarea conflictului din AIE a fost provocat,
de fapt, de nerespectarea înțelegerilor
avute între liderii celor două tabere, atunci, când pe 15 februarie 2013 s-a
votat lichidarea funcției negociate anterior. Restul n-a mai contat. Delapidările
și scandalurile cu efect de șoc au marcat discursul din spațiul public
ultimelor săptămâni. Un cupaj original de metode caracteristice perioadei acaparării
primitive de capital cu elemente exotice de furt african și justiție orientală
au transformat statul în captivul intereselor oligarhice.
Suferințele democrației infantile. După cum ne-o demonstrează și experiența
altor țări, toate problemele tinerii noastre democrații le putem atribui
provocărilor eminente perioadei prin care trece societatea. Odată cu
instituirea principiilor statului de drept, folosirea pârghiilor puterii în
scopuri personale se va diminua.
Ultimele evoluții de pe scena politică de la
Chișinău pot fi tratate drept procese obiective și denotă că politica în
condițiile funcționării instituțiilor de drept devine un business destul de
riscat. Pe măsura promovării reformelor de modernizare a țării se va îngusta
spațiul de manevră a șmecherilor în utilizarea pârghiilor politice în scopuri
de îmbogățire ilicită. Politica va deveni, astfel, apanajul politicienilor de
vocație.
Totodată, ar fi naiv să credem că influența
businessului asupra politicului va dispărea în totalitate. Marile corporații
industrial-financiare vor încerca, într-o formă sau alta, și în continuare să
influențeze politicul și politicile elaborate și aplicate. Aceste interese,
însă, vor fi promovate în cadrul unor acțiuni de lobby, chiar dacă vor fi realizate,
uneori, pe muchia prevederilor legale.
Direct legată de fenomenul liderismului este și
cel al partitismului politic. Apariția și evoluția partidele politice poate fi
subiectul unui stadiu separat. Vom constata, doar, că partidele politice având
rolul de instituții politice principale din cadrul sistemului democratic s-au
transformat în instrumente la cheremul șmecherilor, servind pe rol de acopere
politică a fărădelegilor.
Prin urmare, fenomenele și procesele care
marchează societatea noastră la momentul actual, chiar dacă ne afectează pe
fiecare, sunt unele firești. Este răul necesar, care va accelera schimbarea
calitativă a clasei politice de la Chișinău.
Important, că nu ne complacem închistați în
confortul aparent a unui sistem producător de fericire obligatorie, dar nici
amețiți de cântecul seducător de sirenă a unor falși tribuni, acești șmecheri
deghizați în nimfe ai politicii.
Ce va urma? Trecerea la etapa următoare!
Când? Va mai dura!
Cum? Drumul nostru este unul cunoscut: prin deziluzii spre
stele!
