În căutarea unui sistem electoral adecvat (VII). Designul mixtului

Consensul mixt. După dezbateri aprinse, învinuiri reciproce și proteste, Parlamentul pare să fi găsit consensul necesar în problema modificării sistemului electoral. Votarea celor două proiecte – ale democraților și socialiștilor – și decizia de a le comasa s-a soldat cu un document relativ nou, publicat recent pe site-ul parlamentului. La bază a fost pus modelul propus de socialiști, adică sistemul mixt, cu 50 de deputați aleși pe liste de partid, într-o singură circumscripție națională, restul, de 51 de deputați, urmând să fie aleși în circumscripții uninominale, cu aplicarea sistemului plural, adică într-un singur tur.

Cum e și firesc într-o democrație, putem fi pro sau contra proiectului comasat. Caracterul politic al subiectului discutat presupune, prin definiție, existența anumitor interese, care vor determina adoptarea deciziei finale. Important e să fie respectate principiile și rigorile democratice. Reprezentanții unei părți a opoziției se opun, în continuare, modificării sistemului electoral, optând doar pentru o îmbunătățire cosmetică a celui existent. Cu toate acestea, faptul că varianta comasată este rezultatul votului a 74 de parlamentari, din cei 101, ne dă motiv să vorbim de un consens suficient de larg. Consensul a îmbrăcat haina sistemului electoral mixt, în varianta publicată pe site-ul parlamentului. Urmează să fie dezbătută, definitivată, trimisă pentru expertiză la Comisia de la Veneția și, în cele din urmă, adoptată.

Mixtul comparat. Pentru discuțiile și dezbaterile care vor urma pe marginea proiectului publicat, considerăm oportună abordarea comparată a elementelor-cheie care se conțin în proiectul publicat. Ne vom limita la prevederile sistemelor electorale mixte din Lituania, Ungaria și Ucraina, considerându-le ca fiind relevante și comparabile cu varianta comasată, propusă spre discuție. Afirmând asta, plecăm, mai ales, de la realitățile noastre și de la similitudinea cu problemele și provocările prin care au trecut sau mai trec societățile din țările respective. Proiectul comasat de sistem electoral, prezentat în Parlamentul de la Chișinău, este, în mare parte, asemănător actualului model de alegere a deputaților în Rada Supremă din Ucraina, în baza căruia s-a desfășurat doar un singur scrutin – cel din 26 octombrie 2014. Totodată, în fiecare dintre aceste țări mixtul își are propriul design, iar acest fapt ne poate oferi sugestii pentru elaborarea documentului final.

Proporțiile mixtului. Sistemul electoral mixt, după cum se știe, este un hibrid constituit din combinația celor două formule aplicate în selectarea corpului legislativ: majoritară și proporțională. De menționat că, în cazul proiectului comasat – dar și în țările despre care discutăm – proporția este de 50/50, cu excepția Ungariei, unde se alocă și mandate compensatorii. În practica internațională sunt folosite și alte proporții. În Japonia, de exemplu, este aplicată formula 60/40, adică 60 la sută din deputați  sunt aleși în circumscripții uninominale, iar 40 la sută – pe liste de partid. Aplicarea proporției date în cazul Republicii Moldova ar reduce mărimea unei circumscripții uninominale de la cca 60 de mii de alegători la 50 de mii, fapt care ar facilita apropierea deputatului de alegători.

Formula majoritară. Varianta proiectului comasat prevede că, în circumscripțiile uninominale, alegerile au loc într-un singur tur. Cu alte cuvinte, pentru a fi ales, este suficientă doar o majoritate simplă de voturi. Această metodă a fost aplicată și la ultimul scrutin parlamentar din Ucraina. Teoria spune că alegerile majoritare cu un tur, în care se aplică majoritatea simplă, provoacă votul strategic. Alegătorul, dacă nu dorește să-și irosească votul, este constrâns din capul locului să-și concentreze opțiunea asupra candidatului cu șanse, fiind astfel determinat să-și exprime preferințe „calculate”, mai conştiente, în orice caz.

În Lituania și Ungaria, la alegerile în circumscripțiile uninominale, câștigătorul va trebui să acumuleze majoritatea absolută, iar aceasta presupune, în cazul unor circumscripții, organizarea turului doi de scrutin, la balotaj fiind admiși doar primii doi candidați: cei mai bine plasați în primul tur. Uninominalul cu două tururi complică procesul de organizare a alegerilor și mărește costurile. Sub aspect politic, însă, „sistemul dublului tur de scrutin este un sistem în sine” (G. Sartori). În primul tur, alegătorii își exprimă primele lor preferințe: se comportă, de fapt,  ca în sistemul proporțional. Înțelegerile dintre partide în favoarea candidaţilor puternici se realizează numai între tururi şi au o valoare mai mult tactică. De regulă, sunt penalizate extremele, creându-se premisele necesare deplasării politicului spre centru, ceea ce avantajează crearea  unui cadru stabil de aplicare a politicilor.

Votul proporțional. Proiectul comasat prevede desfășurarea alegerilor într-o singură circumscripție plurinominală, pe liste de partid, numită circumscripție națională. Cu alte cuvinte, ceilalți 50 deputați vor fi aleși prin aplicarea modelului actual de alegere a celor 101 parlamentari. În Lituania și Ucraina, de asemenea, votul proporțional se organizează într-o singură circumscripție națională. În Ungaria, sistemul proporțional se aplică prin împărțirea țării în 20 de  circumscripții plurinominale.

De menționat că, în majoritatea statelor unde se folosește sistemul proporțional pur, țara este împărțită în mai multe circumscripții plurinominale. Acest fapt exclude existența doar a unei sau, în cel mai bun caz, a câtorva personalități notorii, a căror imagine publică le permite să joace rolul de locomotive electorale, trăgând după sine, în Parlament, persoane mai puțin cunoscute și, ca atare, mai puţin credibile. Existența mai multor circumscripții plurinominale le impune partidelor, ca primordială, problema calității listelor electorale în toate circumscripțiile, inclusiv înaintarea unor reprezentanţi ai elitelor locale. Ne adjudecăm astfel şi un factor obiectiv pentru atragerea și promovarea – de către partide, asta trebuie subliniat – a persoanelor competente și integre.

Listele electorale. Proiectul comasat prevede liste blocate. Trebuie menționat că, în condițiile unei singure circumscripții naționale, impactul votului preferențial asupra calității corpului legislativ este minim, deoarece în opțiunile alegătorilor se vor regăsi aceleași 2-3 persoane, care vor aduce în Parlament o listă plină cu anonimi. Proiectul mai propune ca persoana inclusă în lista de candidaţi pentru alegerile în baza circumscripţiei naţionale să poată candida și într-o singură circumscripţie uninominală, din partea aceluiaşi concurent electoral sau în calitate de candidat independent. Spre deosebire de proiectul înregistrat în Parlamentul de la Chișinău, legislația din Ucraina stabilește că, la alegerile în Radă, o persoană poate candida doar pe lista de partid sau într-o circumscripție uninominală. Varianta ucraineană pare mai potrivită pentru noi din aceleași considerente: reduce rolul „locomotivelor electorale” asupra rezultatului final și stimulează preocuparea partidelor pentru calitatea listelor de candidați în general.

În proiectul comasat se mai stipulează alocarea unui anumit număr de mandate parlamentare în baza votului majoritar uninominal: atât pentru cetățenii din localitățile din stânga Nistrului, cât și pentru persoanele din afara țării. În Ucraina, conform unei decizii a Curții Constituționale de la Kiev, cetățenii ucraineni aflați peste hotare nu pot vota pentru candidații majoritari. Prin urmare, aceștia primesc un singur buletin de vot: doar pentru circumscripția națională.

Pragul electoral. Votul proporțional presupune existența pragului electoral. Proiectul comasat păstrează actualul prag electoral, adică 6%  pentru un partid sau o organizație social-politică, 9 % pentru un bloc electoral format din 2 partide sau organizaţii social-politice și  11%, pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide sau organizații social-politice. În Lituania, partidele participă la procesul de distribuire a mandatelor care rezultă din scrutinul de listă, doar dacă depășesc pragul de 5% din voturile exprimate de alegători (7% pentru coaliții). În Ucraina și Ungaria pragul minim pentru partide, de asemenea, este de 5 la sută din voturile valabil exprimate. Consider oportună pentru Republica Moldova micșorarea pragului electoral până la 5% pentru partide și 7% pentru coaliții. Aceasta ar spori gradul de reprezentativitate a sistemului electoral, în genere cam diluat, printr-o eventuală adoptare a variantei mixte.

Despre statutul deputatului. Ținând cont de specificul alegerilor în cadrul circumscripțiilor uninominale şi spre a evita desfășurarea unor alegeri parțiale, care, evident, implică o serie de costuri și eforturi suplimentare, considerăm oportună abordarea, în cadrul dezbaterilor și a subiectului cu privire la modificarea art. 3 (b) din Legea despre statutul deputatului în Parlament, care ar exclude prevederea despre incompatibilitatea mandatului de deputat cu funcția de membru al Guvernului. Astfel, ca în cazurile Marii Britanii și României, parlamentarii noștri ar putea să facă parte din executiv fără a-și pierde calitatea de deputat.

Păcat, totuși, că o parte a opoziției s-a autoexclus de la discuțiile constructive privind modificarea sistemului electoral. Este evident că doar o simplă îmbunătățire a formulei electorale existente nu este soluția suficientă pentru revitalizarea actualului sistem politic de la noi. Plusvaloare în dezbaterile legate de identificarea unui sistem electoral potrivit ar fi adus, de exemplu, înaintarea în Parlament a unui proiect de sistem electoral proporțional, dar total diferit de cel care se aplică acum, și anume un sistem proporțional cu mai multe circumscripții plurinominale. Despre asta, însă, vom putea discuta abia, după, cel puțin, un ciclu electoral, dacă va fi voință politică, desigur.