5. Sistemul mixt
Sistemul
electoral, aplicat atât în variantele sale majoritare, cât și proporționale,
cunoaște, după cum am văzut, o sumedenie de forme și modele. Analizate
separat, fiecare dintre ele au punctele lor tari, dar și vulnerabilitățile
iminente. În esență, efectele formulei electorale aplicate depind de
circumstanțele concrete de timp și de loc. Din preocuparea de a prelua tot ce este
mai bun de la fiecare din sistemele menționate a apărut sistemul mixt. Cu toate
că unii teoreticieni nu consideră sistemul mixt ca unul separat, dar în funcție
de gradul de mixare a celor două componente, acesta se regăsește în practica
multor state, de aceea trebuie luat în calcul.
Sistemul
electoral mixt încearcă să combine în forme diferite atât votul majoritar, cât
şi reprezentarea proporţională. În principiu, acest sistem presupune alegerea
unei părți a deputaţilor în circumscripții uninominale cu vot majoritar, iar a
celeilalte părți – în circumscripții plurinominale, cu aplicarea unei metode
proporționale. Fiecare alegător are la dispoziție două voturi: unul, pentru un
candidat concret din circumscripția uninominală, iar celălalt, pentru o listă de
partid. Luând în calcul variantele existente sisteme majoritare și
proporționale, menționate în textele precedente, putem schița conturul unui
eventual sistem mixt, adaptat la realitățile din Republicii Moldova.
Jumătate din
numărul deputaților în parlament sunt aleși în baza unui sistem proporțional cu
liste de partid „deblocate”, adică închise sau deschise. Prin această metodă
cetățenii aleg 51 de deputați într-o singură circumscripție plurinominală.
Amintim că, în cazul listelor închise, partidele vin cu o ordine prestabilită a
candidaților, pe care alegătorul o poate modifica, iar, când listele sunt
deschise, ordinea plasării candidaților este determinată de alegător. Această
formulă ar putea avea, cel puțin, un impact dublu asupra politicului. Pe de o
parte, sistemul proporțional, chiar și înjumătățit, ar păstra pentru partidele
politice calitatea firească de actor principal al procesului politic. Pe de
altă parte, în ambele variante de liste (închise/deschise), când alegătorul va
putea influența locul pe listă al candidaților propuși, este de așteptat că, în
mare parte, aceasta va spori calitatea și competența celor aleși, iar de aici
și gradul de eficiență și mobilitate a partidelor politice.
Ceilalți 50
deputați urmează să fie aleși în circumscripții uninominale cu vot majoritar,
în două tururi, adică absolut. Mărimea circumscripția electorale în comparație
cu un sistem majoritar absolut va crește dublu și va număra circa 60 mii de
alegători. Pentru a trece din primul tur, un candidat va avea nevoie de peste
30 mii de voturi. În aceste condiții, accederea în Parlament, cu ajutorul
exclusiv al resurselor financiare, va constitui mai degrabă o excepție decât o
normă.
Mai mult,
candidații din circumscripțiile uninominale, în marea lor parte, după cum ne-o
demonstrează practica internațională, vor prefera suportul partidelor politice,
solicitând nominalizarea și susținerea de către acestea în cadrul
circumscripțiilor prin tot ce înseamnă „promovare electorală”. Totodată,
candidații aleși în circumscripții uninominale, chiar și cu susținerea
partidelor, vor dispune de mai multă legitimitate de a-și susține punctul de
vedere în adoptarea unei decizii, în cadrul fracțiunilor din care vor face
parte ulterior. Dar, principalul, vor fi persoane în fond integre, competente,
carismatice pentru care „politica este o profesie și o vocație”, vorba lui Max
Weber.
În mod
ipotetic, în urma aplicării sistemului mixt, vor avea de câștigat atât
cetățenii, în particular, prin apropierea deputatului de alegător, cât și
regimul democratic, în general, prin afirmarea partidelor politice în calitatea
lor definitorie de sisteme politice deschise. Acesta ar crea oportunități
pentru o reconfigurare reală a spațiului public de la noi și ar crea premise
pentru formarea unei culturi politice participative și a unei elite politice
responsabile.
Avantajele
sistemelor electorale mixte: având două buletine de vot, cetăţenii pot opta pe
două planuri: la nivelul circumscripţiei electorale şi la cel naţional. Cu două
buletine de vot este mai uşor – pentru partidele minoritare – să obţină
reprezentarea în Parlament. Teoria spune că sistemul mixt care, în proporţii
diferite, combină cele două tipuri de scrutine (majoritar și proporțional),
pare a rezolva într-o manieră acceptabilă atât problema reprezentării
alegătorilor în organele legislative, cât şi formarea majorităţilor necesare
guvernărilor stabile.
Printre
dezavantajele sistemelor electorale mixte se menționează faptul că este un
sistem relativ complex, care poate crea confuzie printre alegători. Acest
impediment, însă, poate fi depășit prin conjugarea eforturilor în promovarea
unor bune campanii de informare electorală a cetățenilor. Politologul italian
G. Sartori consideră „aceste cuplări de majoritar și proporțional o căsătorie
nereușită, o soluție contraproductivă” și propune să ne concentrăm mai bine
atenția și asupra altor variante, asupra cărora vom mai reveni.
Prezintă
interes și alte modele. De exemplu, sistemul proporțional cu mai multe
circumscripții plurinominale, în baza listelor „deblocate” (închise/deschise).
Merită a fi discutate și alte aspecte: coborârea vârstei de vot, dacă nu la 16,
atunci la 17 ani. Ținând cont de ritmului accelerat de dezvoltare și
socializare a tinerilor, generat cu precădere de accesul la noile mijloace de
informare în masă, dar și de experiența unor state cu democrație avansată
(Austria, Germania, Elveția), această propunere nu trebuie neglijată.
Aplicarea
sistemului majoritar uninominal (care presupune mai multe circumscripții
uninominale), dar și a celui proporțional, cu mai multe circumscripții
plurinominale, în formule separate sau mixte, ar avea – în condițiile
Republicii Moldova mai multe impedimente. Cel mai des, se invocă factorul
transnistrean, diaspora și posibilitatea coruperii alegătorilor și/sau a
deputaților. De acord, dar să nu uităm că politica, pe lângă faptul că
reprezintă expresia socială a interesului individual și general, este
considerată și o artă a posibilului. De aceea, în identificarea soluțiilor,
este important să rămânem raționali și pragmatici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu