Glontele a
trecut, și de data asta, pe alături. Dimitri Ciubașenko trimite alegerile în
turul doi. Cele aproape șase la sută din totalul voturilor acumulate de către
reprezentantul Partidului Nostru (de fapt, voturile din bazinul electoral comun
cu Igor Dodon) amână deznodământul pentru două săptămâni.
Primul tur al
alegerilor prezidențiale a scos la iveală câteva momente importante. În primul
rând, rata mică de participare la alegeri. Ținând cont că în ajunul
actualei campanii electorale a fost reactualizat registrul alegătorilor - prin
includerea unor categorii de cetățeni care anterior nu apăreau în evidențele
electorale -, este mai relevant să vorbim în termeni absoluți, adică după
numărul de persoane care s-au prezentat la urne. Astfel, constatăm că pe data
de 30 octombrie 2016 o prezență la vot cu circa 200 de mii de cetățeni mai mică
decât la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.
Pare stranie
această situație. Trebuie să recunoaștem că în turul întâi al prezidențialelor
am avut candidați pentru toate opțiunile. În această etapă votul putea fi şi
pasional. Din cele auzite și citite, am constatat că o parte din cetățeni au
încercat să voteze rațional încă din primul tur, unii cu bună ştiinţă, alții
fără a înțelege deocamdată specificul sistemului majoritar aplicat în cadrul
alegerilor președintelui. În turul doi, votul căpăta o nuanță mai rațională,
pe care moldovenii o numesc a vota răul cel mic.
Pot fi
identificate mai multe cauze ale absenteismului electoral. Prima, ar fi
retragerea din cursă pe ultima sută de metri a candidatului PD, Marian Lupu.
Ținând cont de încărcătura geopolitică a votului în spațiul nostru, evident că
o bună parte din voturi au mers către Maia Sandu. Alta, mai mică, către Igor
Dodon. În fine, unii au preferat să nu voteze. O altă cauză al prezenței reduse
la urne se explică prin faptul că, între timp, mai mulţi cetățeni care au votat
acum doi ani în urmă nu mai sunt în țară, fiind plecaţi peste hotare, unde,
după cum știm, pentru a-ți exercita dreptul de vot, trebuie să depui un efort
deosebit, legat de deplasarea în altă localitate, aflată deseori la sute de
kilometri. Nu toți au fost gata pentru un astfel de efort.
Toată lumea a
constatat buna organizare a alegerilor. Este meritul CEC-ului care, prin
deciziile și acțiunile sale, nu a lăsat loc bănuielii de favorizare a vreunui
concurent electoral. Desfășurarea scrutinului electoral, cu respectarea
normelor legale, conferă actualelor alegeri un grad sporit de legitimitate.
Marea surpriză a fost instalarea unui panou informațional, pe care cei
interesați puteau urmări în regim online mersul votării pe grupurile de vârstă
și raioane. Aceasta făcea posibilă lansarea unor predicții despre rezultatele
alegerilor în timp real, pe măsura desfășurării lor.
Alegerile
prezidențiale, prin aplicarea formulei majoritare, face politica mai
personalizată. Rezultatele primului tur de scrutin pun în fața partidelor
problema liderilor și a prestației acestora. Unele partide nici nu și-au
înaintat liderii pentru președinție. Motivele au fost diferite: unii nu au avut
îndrăzneala, alții nu au făcut-o din considerente tactice. Constatăm că unii
dintre concurenți nu au confirmat nici pe departe scorul acumulat de propria
formațiune la ultimele alegeri parlamentare. Recunoaștem curajul de care a dat
dovadă liderul liberalilor, asumându-și riscul de-a fi penalizat politic.
Nimeni nu se aștepta la un miracol, dar scorul obținut de Mihai Ghimpu este,
vai, prea mic pentru a putea spera la un rezultat bun în cadrul următoarelor
alegeri parlamentare.
Acum toate
toţi analiştii sau cu ochii pe turul doi. Lucrurile s-au simplificat:
alegem între Igor Dodon și Maia Sandu. Numărul de voturi acumulate de
concurenții care „pescuiau” în același bazin electoral cu cei doi candidați
promovați în turul doi s-au împărțit aproape egal: în jurul la 90 mii. Aici ne
referim la Dimitri Ciubașenko și Maia Laguta, care veneau cu un mesaj mai
apropiat de cel al liderului socialist, iar cea mai mare parte dintre votanții
lui Iurie Leancă, Mihai Ghimpu, Valeriu Ghilețcni, Silvia Radu și Ana Guțu vor
opta, cel mai probabil, în turul doi, pentru Maia Sandu. De aceea, un calcul
matematic elementar ne indică o diferență de circa 150 mii de voturi, adică mai
mult de 10 la sută din cei care au votat în turul întâi.
În privința
candidatului socialist, lucrurile par simple. Dodon a acumulat aproape tot ce
putea obține în turul întâi. Dar potențialul de creștere este limitat. Pe 13
noiembrie, candidatul socialiștilor mai poate miza, după cum menționam
anterior, pe cea mai mare parte a votanților lui Dimitri Ciubașenko și Maia
Laguta.
Candidatul
PAS, Maia Sandu, va trebui să recupereze 150 mii de voturi. Asta - atenţie - fără voturile acumulate de candidații din turul întâi, aflați în proximă
vecinătate în cadrul aceluiași bazin electoral. Este mult, într-adevăr, dar nu
şi imposibil. Spre deosebire de candidatul PSRM, Maia Sandu mai are rezerve
care nu au fost exploatate în turul întâi. Principala este mobilizarea la
vot. Cei circa 200 de mii de cetățeni care, după ultimele parlamentare (şi
din varii motive) au ignorat turul întâi, trebuie aduși cu orice preț la vot. O
provocare vitală pentru liderul PAS şi p staff-ul său electoral.
Marele suspans
al turului întâi de scrutin a fost - se ştie - dacă Igor Dodon va trece sau nu
din prima. Ei, bine, n-a trecut! Deznodământul se amână, pentru turul doi. Dar, după cum știm, s-a mai întâmplat ca „cei din urmă să
fie cei dintâi”, de ce 13
noiembrie ar face în sensul acesta o excepţie?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu