marți, 18 octombrie 2016

Geopolitica prezidențialelor: partida europeană

           Zilele acestea am fost martorii unui eveniment mult așteptat de unii, mai puțin de alții, dar comentat cu ardoare de toată lumea. După lungi discuții, presiuni și intrigi, sâmbătă, 15 octombrie 2016, s-a jucat o nuntă politică, cum demult nu s-a mai văzut și auzit pe aceste meleaguri. Liderul PPDA, Andrei Năstase, și liderul PAS, Maia Sandu, în fața adepților, dar și a camerelor de luat vederi, și-au jurat unitate și credință în alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Deși despre asta se ştia încă în ajun, evenimentul a avut loc, oficial, în satul de baștină a lui Andrei Năstase: o mică consolare de care liderul PPDA avea nevoie, deoarece nu el, ci Maia Sandu este alesul unic.
            Cum e și firesc, o alianță politică este una din interes și mai puțin din dragoste. Marii absenți ai ceremoniei au fost părinții politici ai protagoniștilor. Aceștia, aflați în țară sau peste hotare, dar și unii și alții - condamnați de instanțele de judecată. Casă de piatră. pardon: de stat! – le-au urat noului cuplu politic cei apropiați în speranța că se va găsi și pentru ei un loc în acest edificiu. Dar, cum se mai întâmplă în asemenea cazuri, nu tuturor celor implicați le-a căzut tronc la inimă prevederile contractului nupțial. Unele declarații descoperă frustrările simpatizanților lui Andrei Năstase. Mă rog, unde s-a văzut pe la noi eveniment de așa o anvergură fără vorbe și nemulțumiți?... Nu ne rămâne decât să-i dorim tandemului, proaspăt oficializat, o lună de miere pe măsura dragostei pe care și-o nutresc unul față de celălalt...
            Desemnarea liderului PAS, Maia Sandu, drept candidat unic al celor trei partide schimbă raportul de forțe dintre concurenții electorali. După cum a promis, liderul PPDA, Andrei Năstase, își va retrage numele de pe listele electorale. Probabil, cea mai mare parte a adepților săi va vota, în primul tur, pentru Maia Sandu, restul – pentru unul dintre ceilalți populiști. Dar va fi asta suficient pentru accederea în turul doi? Greu de spus. A rămas foarte puțin timp până la alegeri. Depinde de prestația și mesajul candidatului, dar și de gradul de mobilizare a staff-ului. În turul doi – dacă, desigur, reușește să ajungă acolo – Maia Sandu este creditată cu șanse mari în fața lui Igor Dodon. Dacă va reuși să vină cu un mesaj temperat și constructiv, atunci va putea miza pe voturile adepților lui Iurie Leancă, precum și pe o bună parte din votanții lui Marian Lupu. Voturile candidaților unioniști, dar și ale unor independenți, în turul doi, de asemenea, pot migra spre liderul PAS. Prin urmare, Maia Sandu are șanse bune să câștige turul doi.
          Marian Lupu este candidatul care continuă să crească cel mai mult în sondaje. Dacă lucrurile vor merge tot așa (şi vedem că PD-ul abordează serios această campanie), atunci Lupu are mari șanse să treacă în turul doi. În acest caz, soarta alegerilor va fi determinată, în mare parte, de scorul înregistrat de liderul PD în primul tur. În confruntarea finală, Marian Lupu va putea miza pe voturile PPEM, pe cele ale unioniștilor, pe voturile adepților Maiei Sandu, care, totuși, vor decide sa iasă la vot, precum și pe votanții candidaților independenți Valeriu Ghilețchi și Silvia Radu.
            În privința celor de la platformă e greu de spus. Este evident că liderul lor, Andrei Năstase, l-ar prefera la șefia statului pe socialistul Dodon și nu pe Marian Lupu. Încercarea de a scoate factorul geopolitic din concurența electorală trădează intenția lui Năstase de a-și îndemna adepții pentru un vot în favoarea lui Dodon, în cazul în care în turul doi va accede Marian Lupu și nu Maia Sandu. Probabil, o parte dintre adepți îi vor urma îndemnul, dar vor exista si din cei care, dacă se vor decide să meargă la urne, vor opta nu atât pentru Marian Lupu, cât împotriva lui Igor Dodon, adică vor vota geopolitic.
            Deocamdată nu ne putem pronunța cu certitudine în privința celui de-al doilea candidat care va trece în turul doi. Situația se poate schimba de la o zi la alta. Încă nu știm care va fi impactul deciziei PDAA, PAS și PLDM de a merge cu un candidat unic. Rezultatele măsurătorilor sociologice vor veni mai târziu, abia în preajma alegerilor. Dacă e să ne conducem de la realitățile zilei, putem afirma că Marian Lupu are mai mari șanse în turul unu, iar Maia Sandu în turul doi.
            Iurie Leancă este candidatul care merită, poate, cel mai mult funcția de preşedinte. Mă refer la competență, la experiența acumulată, la susținerea pe care o are din partea partenerilor occidentali. Asta dacă politica ar fi o competiție, unde să învingă cel mai bun. Trebuie să recunoaștem că Iurie Leancă și PPEM au gestionat prost buna imagine pe care o avea fostul premier și ratingurile înalte de acum doi ani. La începuturi, îl vedem în opoziție intransigentă, alături de cei care-i săpau groapa. Apoi – probabil la îndemnul partenerilor occidentali – îl vedem tot în opoziție, dar, de data aceasta, constructivă. Șansele lui Iurie Leancă ar fi fost cu mult mai mari în aceste alegeri, dacă era candidatul unic al guvernării și opoziției constructive. Cred că aceasta era și șansa actualei guvernări de-a câștiga fără mari emoții în fața liderului socialist.
            Acum asupra liderului PPEM se fac presiuni pentru a ceda în favoarea Maiei Sandu. În acest scop se recurge la autoritatea președintelui popularilor europeni, Joseph Daul. Răspunsul lui Iurie Leancă nu lasă loc pentru interpretări: „Continui cursa pentru Președinția Moldovei….Candidații de pe dreapta rămași în cursa prezidențială mai au încă multe de învățat pentru a putea conduce țara”. Este interesant a urmări relația lui Iurie Leancă și a Maiei Sandu, pe parcursul ultimilor ani, cu PLDM – partidul care i-a lansat în politica mare. Când era la guvernare, ambii făceau parte din echipa PLDM. Apoi, atât Leancă, cât și Sandu, și-au constituit propriile partide. Rămășițele PLDM-ului, toată cohorta de susținători ai verzilor (jurnaliști, analiști, comentatori, ong-iști) o susțin din răsputeri pe Maia Sandu și îl blamează la tot pasul pe fostul premier liberal-democrat. Pe acel Iurie Leancă care, acum doi ani, era capul tuturor rating-urilor și locomotiva PLDM-ului în ultimele alegeri parlamentare. Oare de ce?
            Explicația este simplă: Vlad Filat nu i-a putut ierta lui Iurie Leancă invitarea companiei Kroll pentru investigarea furtului bancar. Au urmat dosarele grele și arestările. Cei rămași în PLDM au simțit pe propria piele cum e să gestionezi un partid fără bani care vin de undeva din afara formațiunii. În schimb, PAS-ul lui Maia Sandu s-a bucurat de toată susținerea din partea fostului lider PLDM-ist. La timpul respectiv, fostul ministru al Educației a beneficiat de un suport consultativ calificat, oferit de experți puși la dispoziția guvernului Republicii Moldova de către partenerii de dezvoltare, încă de pe când făcea parte din guvern, apoi și în calitate de lider al PAS. Fostul președinte al PLDM, Vlad Filat, vedea, prin crearea PAS-ului, un proiect satelit în cazul când la PLDM treburile nu vor merge tocmai bine. Lucru care mai târziu s-a întâmplat. Acum totul depinde în ce măsură Maia Sandu este independentă față de fostul șef de partid și de aliații de moment, oponenții lui Vladimir Plahotniuc din clanurile din țară și din afara ei. Asta-i, de fapt, întrebarea.
             Cei mai înverșunați adepți ai vectorului proeuropean sunt unioniștii. Inspirați de datele unor sondaje de dinaintea alegerilor, dar și bazându-se pe propria intuiție, liberalii, în frunte cu liderul lor, Mihai Ghimpu, au hotărât ca în această campanie să meargă deschis cu mesajul unionist. La fel a făcut-o și Ana Guțu, liderul partidului „Dreapta”. Cu toate că sondajele, chiar și cele mai pesimiste, indică un segment destul de mare a adepților unirii printre cetățeni, acest fapt nu se transferă asupra protagoniștilor mesajului. Probabil unirea va trebui să mai aștepte alte campanii și alți protagoniști...
            Axați pe candidații creditați cu șanse, ne scapă din vedere independenții. Şi e păcat. Printre independenți avem candidați care întrunesc toate calitățile unui președinte de țară în limitele prerogativelor stipulate de Constituția Republicii Moldova. Dacă în această campanie erau nu tocmai 12, ci doar doi candidați – Valeriu Ghilețchi și Silvia Radu –, puteam afirma că avem de unde alegere. Valeriu Ghilețchii, fiind de ani buni în politica de la noi, a reușit să se afirme drept un adevărat om politic: onest, integru și competent. Marea surpriză este Silvia Radu, care aduce un suflu nou în comunicarea cu cetățenii, dar și în abordarea politicilor publice.
        Aceștia sunt candidații și partidele în actualele prezidențialele, analizate din perspectiva geopolitică. Au mai rămas doar două săptămâni. Ele vor fi decisive. Chiar dacă rolul și locul președintelui Republicii Moldova în cadrul sistemului politic este modest, vedem că mizele actorilor sunt, în schimb, mari. Este important ca principalii protagoniști ai alegerilor, cuprinși de febra competiției și a hazardului, să rămână în cadrul unei  comunicări corecte și civilizate. Fiindcă, într-un târziu, când lucrurile se vor liniști, nu este exclus că cineva, poate chiar învingătorul, să realizeze că, de fapt, nu este convins că anume asta își dorea și de asta are nevoie cel mai mult. De aceea chiar și în politică este bine să lași loc pentru „buna ziua”. Mai ales, dacă ești sigur că faci parte din aceeași partidă geopolitică.
17.10.2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Teoria „Spirala tăcerii” și basarabenii

  Efectele politice descrise de teoria „Spirala tăcerii”, de obicei, se fac mai bine simțite în alegeri. Dacă politicienii promit și nu se ț...