joi, 12 februarie 2015

Piesa „Guvernul Leancă-2”, pe scena Parlamentului

Pe măsura apropierii de data limită a votării în Parlamentul Republicii Moldova a guvernului Leancă-2 observăm cum creşte presiunea exercitată asupra lui Iurie Leancă. Se sugerează tot mai insistent că ar fi bine să renunţe. S-o lase baltă. Motivul este la suprafaţă: nu are asigurat numărul necesar de voturi.
Nu mai surprinde pe nimeni nici faptul că îndemnurile vin din partea mass-media şi a formatorilor de opinie din anturajul liderului PLDM-ist Vlad Filat. Nu vedem ca liderii celor două partide care s-au grăbit să constituie o alianţă minoritară să se agite în discuţii interminabile cu liberalii pentru a le obţine votul. Mesajul lor către Iurie Leancă este unul clar. Fără nici un echivoc. Te-am nominalizat. Ţi-ai dorit asta. Descurcă-te cum poţi. Noi nu avem nici o treabă.
De ce se întâmpla astfel? La ce ar trebui să ne aşteptăm în continuare? Întrebări existenţiale pentru viitorul tării. Dar, mai ales, răspunsul la ele.
De ce se întâmplă asta?  Răspunsul este evident pentru toată lumea cât de cât interesată de actualitatea politică de la noi şi care încearcă să se informeze din mai multe surse. Numai cine nu vrea, nu vede şi nu-şi dă seama că liderii celor două partide care au constituit alianţa AME  nu şi-l doresc pe Iurie Leancă în fruntea unui viitor guvern. N-are rost să mai răscolim toată istoria cum s-a ajuns aici. Totu-i clar. Cel puţin, cine a vrut să înţeleagă a înţeles. Încercările de-a da vina pe liberali sau pe comunişti le lăsam pe seama celor care le-au lansat. Nu merită să pierdem timpul cu argumente care, de fapt, nici nu-i interesează.
La ce ar trebui să ne aşteptăm în continuare? În situaţia creată, Iurie Leancă rămâne unul dintre personajele-cheie în spectacolul declanşat în politica de la Chişinău. Este foarte important cum va proceda candidatul nominalizat. Nu cred că îl invidiază prea multă lume. Daţi să reflectăm. Vom încerca să descriem câteva posibile scenarii de derulare a evenimentelor, din perspectiva dlui Iurie Leancă. Care de fapt și este unul din protagoniștii politici ai momentului.
Scenariul 1 - Dramă cu final fericit. Guvernul Leancă-2 nu acumulează numărul necesar de voturi. Urmează a doua rundă. Iurie Leancă este nominalizat în mod repetat. Între timp se constituie o alianţă PLDM-PD-PL. Opoziţia în persoana PCRM-ului primeşte instituţiile de control şi asigură la timpul respectiv alegerea Preşedintelui. Lucrurile intră în normalitate. Are loc reducerea numărului de ministere. Pe direcțiile vulnerabile sunt invitați specialiști străini care în condițiile unor societăți cu probleme similare au realizat performanță, rămănând în același timp integri. Guvernul, procuratura și justiția se apucă serios de treabă pentru implementarea prevederilor Acordului de Asociere. 
Scenariul 2 - Dramă. Guvernul Leancă-2 nu acumulează numărul necesar de voturi. Nu mai este nominalizat repetat. Este pus în aplicare un plan elaborat, probabil, de cei trei Vladimiri încă până la alegerile din 30 noiembrie 2014. Adrian Candu este ales prim-ministru şi cineva de la PLDM - preşedinte al Parlamentului. Nu este exclus să fie chiar Vlad Filat. Despre aderare la UE nu se mai vorbeşte. Ar trebui să ne mulţumim doar cu ancorarea. Adică – mimarea reformelor. Inevitabil, în PLDM se produce o ruptură. Iurie Leancă rămâne un politician care va mai avea un cuvânt de spus în politica moldovenească.
Scenariul 3 – Dramă în două acte. De fapt, este o variantă a scenariului 2. Numai că aici Iurie Leancă va fi înlăturat sau va fi nevoit să-și dea demisia ceva mai târziu. Astăzi, în ajunul alegerilor din parlament, după întâlnirea cu premierul nominalizat  liderul comunist, V. Voronin face o declarație ambiguă prin care nu mai condiționează votul de persoana lui Iurie Leancă. Chiar dacă admitem că deputații PCRM vor vota un guvern cu Iurie Leancă în frunte, ei vor fi doar o piedică în promovarea reformelor reale care pot fi doar nepopulare. Prin urmare, Iurie Leancă nu poate miza în serios pe comuniști dacă vrea să schimbe lucrurile cu adevărat.  Iurie Leancă va avea de ales: sau renunță la reforme serioase, sau pleacă. Mai degrabă a doua. De aici se aplică nominalizările din scenariul 2. Este varianta de rezervă. Aplicată pentru a arunca praf în ochii lui Merkel. Nu va ține mult.
Scenariul 4 - Tragedie. Sub presiunea care se exercită asupra lui, Iurie Leancă nu rezistă. Renunţă la luptă. Se retrage până a fi votat în Parlament pe motiv că nu a reuşit să-şi asigure o majoritate. Sau refuză a doua nominalizare care-i va fi făcută de ochii lumii, sau sub presiunea europenilor. Mai departe se aplică scenariul 2. În cazul dat, actualul prim-ministru în exerciţiu îşi va semna certificatul propriului deces politic. Odată cu el vor fi îngropate şi multe speranţe, devenite acum iluzii.
Avem patru scenarii pentru dl Iurie Leancă. De fapt, scenarii pentru noi. După cum ne-o demonstrează practica din toate variantele posibile, la noi se merge pe cel mai prost. Oricum, nu ne rămâne decât să sperăm că, măcar de data aceasta, vom asista la o dramă cu final fericit.
Între timp, PD-ul se dă în spectacol cu nominalizările făcute pentru ministerele care le revin conform împărțelii din alianța AME. Avem și miniștri străini. Asta-i tare. Pe noi ne au în continuare de idioți, iar pe europeni - de proști.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Teoria „Spirala tăcerii” și basarabenii

  Efectele politice descrise de teoria „Spirala tăcerii”, de obicei, se fac mai bine simțite în alegeri. Dacă politicienii promit și nu se ț...