duminică, 12 martie 2017

Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat (II)

2. Chinurile (re)facerii

            Procesul de schimbare a sistemului electoral este pe cale să demareze. A câta oară?... A fost făcut primul pas. Președintele partidului, care și-a asumat responsabilitatea pentru actul guvernării și care controlează majoritatea parlamentară, a anunţat intenția formațiunii sale de a modifica sistemul electoral existent în favoarea formulei majoritare. Este o idee mai veche: documentul a fost elaborat în birourile Partidului Democrat încă de pe la sfârșitul 2011 - începutul 2012. De atunci au mai fost câteva încercări de-a reface sistemul electoral, dar, de fiecare dată, fără succes. Acum, democrații par puși serios pe treabă.
            Ţinem să amintim că, într-o interpretare succintă, sistemul electoral nu constituie altceva decât „un mecanism pentru transformarea voturilor în demnităţi publice” (Fisichella, 2007), mai exact  – „felul în care voturile sunt transformate în locuri parlamentare” (Sartori, 2008). Pe lângă aceasta, sistemul electoral „determină dacă alegătorul votează pentru un partid sau pentru persoane”. De fapt, este vorba de cine controlează selectarea candidaților, iar diferența principală se face între votul „pentru persoană” sau nu. Parametrii principali ai sistemului electoral sunt: formula electorală, mărimea circumscripţiei electorale, structura votului, pragul electoral, mărimea instituţiei eligibile. Aceste variabile amestecate şi îmbinate în mod diferit, produc o diversitate extrem de mare a sistemelor electorale. „O chestiune încurcată”, cum le spune Sartori.
            Înainte de a intra în meandre, este important să fixăm unele date de bază. Toată literatura de specialitate este unanimă: problemele ce țin de modificarea sistemului electoral nu trebuie tratate cu superficialitate. Pe termen lung, „odată instalate, sistemele electorale devin «factori cauzali» care produc, la rândul lor, consecințe proprii”. De aceea „problema centrală nu este dacă va exista sau nu o elită politică sau chiar o clasă politică profesionistă, ci cum sunt aleşi aceşti reprezentanţi şi cum vor fi menţinuţi răspunzători pentru acţiunile lor” (Schmitter, Lynn Karl, 2002).
            Se menționează, pe bună dreptate, că nu există  sisteme electorale bune sau proaste, ci potrivite sau mai puțin potrivite unei societăți. Cu mici excepții, valabile pentru democrațiile consacrate, mai putem adăuga ca nu există sisteme electorale veșnice. În legătura cu asta, Giovanni Sartori, care este o somitate în domeniul teoriei democrației și a politicii comparate, menționa: „niciun sistem electoral nu este mai bun în mod absolut și permanent”.          
            Prin urmare, pentru evitarea angajării în crearea unor „forme fără fond”, nu trebuie neglijat cadrul general în care se încearcă plasarea unei schimbări. O cunoscută teză din teoria politică spune că „sistemele electorale nu se pot construi din proprie voință și nu se pot schimba la discreție”. Elementul principal de la care se va porni (și factorul care determină funcționalitatea și gradul de adecvare a unui sistem electoral) este cultura politică. Dacă aplicăm clasificarea elaborată de G. Almod și S. Verba, atunci în cultura politică a cetățenilor Republicii Moldova prevalează componenta parohială și dependentă.  Este cunoscut, însă, că o democrație funcțională are la bază, în primul rând, o cultură politică participativă. Concluzia generală exprimată de mediul academic cu referire la problema dată este că „mecanismul culturii politice a societăţii în transformare, inclusiv moldoveneşti, trebuie supus în întregime exigenţelor democratizării, curăţat de excesiv, de partenalism, catastrofism, intoleranţă, fragmentarism” (Saca V., 2004).
            Deși în literatura de specialitate se invocă, cel mai des, rolul determinant al culturii politice în derularea proceselor și funcționarea instituțiilor, este menționat și caracterul activ al sistemelor electorale în formarea atitudinilor și comportamentelor politice ale cetățenilor. Așadar, pe lângă impactul direct asupra sistemelor de partide din societate, sistemul electoral, îndeosebi, prin formula sa electorală, poate influența, pe termen lung, trăsăturile culturii politice a cetățenilor. Un sistem electoral bazat, în exclusivitate, pe scrutin majoritar în două tururi, aplicat în circumscripții uninominale vine, în realitate, să perpetueze caracterul preponderent parohial al culturii politice a populației. Interesul local va prevala asupra celui național. Cetățeanul va fi menținut în mreaja instinctelor paternaliste, provocând un comportament, spuneam, parohial și dependent, în detrimentul celui participativ.
            În același context, după cum menționam, este cunoscut impactul formulei electorale asupra sistemului de partide din societate, care, la rândul său, prin trăsăturile și particularitățile sale, determină natura sistemului politic, gradul lui de democratizare. Pe lângă faptul că pot condiționa numărul de partide, sistemele electorale influențează și activitatea propriu-zisă a partidelor politice. Totodată, funcționalitatea unui sistem electoral bazat pe formula proporțională este determinată de gradul de funcționalitate a democrației în cadrul partidelor însăși.  Prin urmare, în cazul unui sistem electoral proporțional cu liste blocate, sistemul politic generat de aceasta nu este altceva decât o reproducere la scară națională a situației existente în sânul partidelor. Reprezintă, oare, partidele politice de la noi veritabile instituții democratice? Răspunsul este evident. De aici și necesitatea schimbării.
            Astăzi, toți recunosc importanța unui consens cât mai larg între cei interesați. Practic, toate forțele politice recunosc deficiențele actualului sistem electoral, de unde și necesitatea modificării lui. Mărul discordiei rezidă în răspunsul la două întrebări legate una de alta: „cine?” și „când?”. Opoziția afirmă că actualul Parlament, ales în baza sistemului electoral existent, nu este legitim, de aceea sistemul nu trebuie și nu poate fi schimbat. De aici deducem că, dacă în următorul scrutin parlamentar, desfășurat în baza actualei formule, opoziția va câștiga alegerile, atunci parlamentul va fi legitim şi, prin urmare, sistemul electoral va fi bun (odată ce asigură legitimitatea!!!), drept care… va putea fi schimbat. Această logica promovată de opoziția intransigentă nu prea oferă spațiu pentru consensul atât de necesar în discuțiile privind modificarea sistemului electoral.
            Sperăm că, după publicarea proiectului noului sistem electoral, vor avea loc dezbateri publice, cu antrenarea reprezentanților partidelor politice, societății civile, mediului academic și a persoanelor competente. Credem că decizia adoptată va fi cumpătată și echilibrată, iar consensul la care, sperăm, se va ajunge, va asigura gradul de legitimitate, necesar evoluţiei stabile a societății.

(va urma…)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Moldova și prietenii ei (Fabrika, 18.04.2018)

https://www.publika.md/emisiuni/fabrika_411_video_5056754.html#gallery