vineri, 28 octombrie 2016

Politica între jocul de șah și popa prostu

Abandon sau decizie înțeleaptă? Decizia PD de a-și retrage candidatul din cursa  prezidențială a fost mai mult decât surprinzătoare. La sfârșit de campanie, asemenea unui trăsnet în plină toamnă, a zguduit câmpul politic autohton. Dar, întotdeauna, cedează cel înțelept. Putem spune şi „cel mai puternic”, deoarece înțelepciunea poate asigura puterea socială. Toată agitația ce a urmat denotă că unii politicieni abordează politica ca pe o partidă complicată de șah, iar alții – ca pe un joc banal de-a popa prostu.
A ceda bătălia pentru a câștiga războiul. În politică, calculele pe termen lung (adică strategiile!) sunt esențiale. Şi sunt elaborate pornind de la un scop major: perpetuarea la guvernare. Tacticile, la rândul lor, servesc aplicării strategiilor. Greșelile în formularea și aplicarea strategiilor politice pot fi fatale. Pentru a evalua strategiile, este important să analizăm contextele.
Avem un cadru curent și unul mai îndepărtat. Contextul actual este, evident, marcat de campania electorală. Şi jocurile, de regulă, nu mai pot fi schimbate. Tot ce se mai poate face este doar încercarea de a schimba cumva viziunea asupra lor. Căci abordarea strategică presupune o viziune şi mai profundă, dar și prospectivă, în același timp. Fără o astfel de analiză, detaliile (acolo unde, după cum ştim, se ascunde neprevăzutul) îți scapă.
Sistemul politic de la noi a adoptat – după cum se ştie – modul parlamentar de guvernare. Asta le impune participanților la competiția politică alegeri parlamentare. În mod legal, acestea urmează în doi ani. Timp foarte puțin pentru declanşarea unor schimbări esențiale. În acelaşi timp, reformele nu mai așteaptă: orice tărăgănare este fatală; Republica Moldova trece, poate, prin cea mai complicată perioadă de la Independență. Criza bancară a afectat întreaga societate. Cauza problemelor rezidă în sistemul politic, iar soluția trebuie căutată tot acolo. Urmează o perioadă extrem de complicată în care reformele, dificile și nepopulare, riscante și periculoase sub aspect politic pentru cei care le-au iniţiat, sunt inevitabile. Iată de ce este vitală atragerea cat mai largă a diferitor forțe politice în acest proces: se diminuează din mesajul populist și potențialul de confruntare, ce se poate acumula în perioada reformelor.
Istoria tranzițiilor cu caracter sistemic abundă în exemple, când reformatorii au plătit politic pentru schimbări. De regulă, alţii se bucură (dacă apucă, căci în majoritatea cazurile se lasă aşteptate) de beneficiile politice. Deci, este în interesul inițiatorilor reformelor ca în procesul de schimbare să fie atrase cât mai multe forțe politice, inclusiv eventualii adversari politici.
Contextul electoral. După cum știm, în conformitate cu prevederile Constituției, atribuțiile președintelui sunt modeste. În același timp, la nivelul mentalului general – marcat de paternalism –, președinția este una dintre instituțiile puterii, care generează mari așteptări printre cetățeni. Această mentalitate permite unor forțe politice să folosească problemele din societate pentru acapararea capitalului politic. Ținând cont că miza principală sunt, după cum menționam, alegerile parlamentare (până la care, de altfel, a rămas foarte puțin timp), este rațional, păstrând controlul asupra pârghiilor principale din stat, să împarți responsabilitatea cu potențialii concurenți de pe aceeași parte a eșichierului politic. Iată de ce, în cazul nostru, este rezonabilă, rațională și bine justificată politic retragerea candidatului democrat din cursa electorală în favoarea unui concurent politic bine poziționat pe eșichierul politic. 
De ce Maia Sandu? Democrații și adepții Maiei Sandu împart, în mare parte, același bazin electoral, deci lupta se dă pe același eșichier politic. Totodată, spre deosebire de liderul socialist şi sub presiunea partenerilor de dezvoltare, Maia Sandu va trebui să susțină reformele nepopulare, dar necesare, dictate de implementarea Acordului de Asociere. O eventuală victorie a lui Dodon mai puțin îi convine PD-ului, fiindcă este vorba de un alt bazin electoral, pe care guvernarea poate miza doar parțial și pe care îl poate racola doar în urma unor rezultate palpabile. În același timp, ajuns în funcția de președinte şi speculând probleme și greutăți, liderul PSRM va dispune de o platformă suplimentară pentru a-și promova mesajul populist, perpetuând starea de confruntare și instabilitate socială și politică.
Fără a-și da seama, Maia Sandu și partenerii săi politici au înghițit această momeală, iar acum vor fi nevoiți să-și joace rolul până la capăt. Declarațiile jignitoare și ofensatoare la adresa celor care-i oferă susținerea trădează deruta și frustrarea din lagărul candidatului unic. Zilele acestea, parcă presimțind ceva, candidatul PAS avertiza că PSRM şi PD pregătesc o făcătură care să o prezinte în posturi jenante. O poziționare politică mai proastă este greu de inventat. În caz de eșec, este pregătită și scuza: retragerea lui Marian Lupu ar fost făcută în interesul lui Igor Dodon. Ei, bine, total eronat!  Comportamentul arogant și apolitic al liderului PAS i-a făcut pe unii candidați – care împart același bazin electoral cu Sandu – să renunțe la intenția de a se retrage din cursă. Asta, cel mai probabil, va trimite alegerile în turul doi, unde Maia Sandu nu va mai avea pe cine da vina.

           P.S. Este o abordare politologică cu privire la hotărârea conducerii PD de a-și retrage candidatul din cursa prezidențială. Nu sunt sigur că, anume, cele invocate în text au stat la baza deciziei. Dar o viziune politologică nu strică. Așa… din curiozitate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

„Deja vu” cu țepe

Evenimentele din 7 aprilie 2009, de asemenea, au fost precedate de niște alegeri – alegerile parlamentare. Pretextul a fost frauda elector...